SCANDALUL BERCEA MONDIAL MODIFICA PERCEPTIA RELATIILOR INTERETNICE

SCANDALUL BERCEA MONDIAL MODIFICA PERCEPTIA RELATIILOR INTERETNICE

Ultimele scandaluri legate de clanul Bercea Mondial si promovarea lor pe televiziuni deterioreaza perceptia relatiilor interetnice din Romania. Astfel, indicatorii care masoara perceptia despre discriminare s-au modificat drastic fata de anul trecut, iar acceptabilitatea romilor a scazut in ultimele zile.

Klaus Iohannis: Este prima vizita a unui sef de stat din Romania care se face in Croatia, dupa aderarea ei la Uniunea Europeana
Romania se afla acum pe o traiectorie pozitiva iar provocarea este sa gaseasca modalitati de a ramane pe aceasta traiectorie

Creste astfel nivelul de intoleranta fata de romi, dar si acceptarea unor proiecte de discriminare pozitiva sau a politicilor de asistenta sociala. Sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat de Institutul Roman de Evaluare si Strategie – IRES cu privire la raportarea romanilor la minoritatea romilor, dar si la delicventa clanurilor infractionale existente in Romania.
 
PERCEPTII CU PRIVIRE LA FENOMENUL DE DISCRIMINARE FATA DE ROMI

In general, romanii cred ca discriminarea romilor in Romania are un nivel moderat. Daca 43% dintre participantii la studiul IRES cred ca romii sunt mult si foarte mult discriminati,  55%  sustin ca nivelul discriminarii este unul mai degraba redus. Tendinta cu privire la nivelul discriminarii este in scadere fata de 2013, cand IRES a efectuat un studiu cu privire la fenomenul discriminarii pentru Consiliul National de Combatere a Discriminarii (CNCD).
Respondentii apreciaza ca discriminarea cu privire la romi se manifesta mai pregnant in spitale (44%) si locuri publice (43%), urmate de scoala (37%) sau locul de munca (31%). In toate aceste domenii,  compasiunea si interpretarea unei situatii de discriminare  a scazut fata de studiul realizat de IRES pentru CNCD in 2013, scadere generata de impactul mediatizarii scandalului Bercea Mondial. Acest scandal intens mediatizat deterioreaza perceptia privind discriminarea romilor, aproape jumatate dintre cei care considerau, in 2013, ca romii sunt discriminati in Romania si-au schimbat aceasta parere, o scadere drastica asociata cu cresterea intolerantei fata de aceasta etnie.

PERCEPTIA ASUPRA CLANURILOR MAFIOTE SAU DE CRIMA ORGANIZATA SI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA POPULATIEI

In contextul mediatizarii frecvente a unor evenimente in centrul carora se afla grupari de crima organizata sau asa-numitele clanuri mafiote, Institutul Roman de Evaluare si Strategie – IRES a investigat raportarea romanilor la aceste grupari si impactul actiunii acestora asupra oamenilor.
Aproximativ o cincime dintre romani spun ca in localitatea in care locuiesc exista clanuri mafiote/de crima organizata (23%) sau grupari de romi cu afaceri ilegale sau care terorizeaza populatia (26%).
De existenta clanurilor mafiote/de crima organizata in localitatea lor stiu cu precadere:  barbatii, tinerii intre 18 si 35 de ani, cei cu studii superioare, respondentii rezidenti in mediul urban, din regiunea de Sud a tarii.
Cu privire la existenta gruparilor de romi cu afaceri ilegale sau care terorizeaza populatia, respondentii barbati, intre 18 si 35 de ani, cu studii superioare, din mediul urban si din regiunea de Sud a tarii sunt cei care sustin cu cea mai mare intensitate ca in localitatile in care locuiesc exista astfel de grupari.

In aceiasi parametri cantitativi se situeaza si evaluarea problemelor create de aceste grupari in comunitatea din care provin respondentii, 24% dintre cei chestionati spun ca in localitatea lor au existat probleme din cauza actiunilor unei astfel de grupari. Problemele din localitate provocate de astfel de grupari sunt sesizate in mai mare masura de barbati, tineri intre 19 si 35 de ani, respondenti cu studii superioare, din mediul urban si care locuiesc in regiunea de Sud a tarii.
Reactia autoritatilor este evaluata mai degraba pozitiv in ceea ce privesc masurile pe care acestea le-au luat pentru rezolvarea problemelor create de astfel de grupari: 56% dintre respondenti spun ca autoritatile iau masuri in acest sens. Perceptia gradului de implicare a autoritatilor este mai ridicata la femei, la respondenti peste 35 de ani, cu studii elementare si medii, din mediul rural si cu rezidenta in Transilvania+Banat.
Insa eficienta masurilor devine problematica, doar 38% dintre participantii la studiu spun ca autoritatile isi fac treaba pentru a solutiona aceste probleme.  Favorabilitatea cu privire la reactia autoritatilor in cazuri de acest gen este mai ridicata in randul respondentilor barbati, cu studii mediii, din Transilvania+Banat si din mediul urban.

Studiul arata ca exista o tendinta de distantare sociala a celor intervievati pe masura ce ei sunt pusi in situatia de a recunoaste interactiunea directa cu aceste grupari. Doar 5% dintre cei intervievati recunosc ca au interactionat cu astfel de grupari. Interactiunea este mai ridicata in randul barbatilor, a tinerilor a celor cu studii superioare, din mediul urban si din localitati din regiunea Moldovei.
Doar 1 din 10 respondenti spun ca au avut personal de suferit din cauza actiunilor unor astfel de grupari. In aceasta categorie, se regasesc mai mult barbatii si respondentii cu rezidente in Sudul tarii si in Moldova.

SENTIMENTUL DE TEAMA SI INSECURITATE

In acelasi timp, sentimentul de frica provocat de existenta acestor tipuri de grupari este ridicat, 60% dintre romani declara acest sentiment, adica 6 din  10 participanti la studiu spun ca se tem de astfel de grupari.  Sentimentul de frica este mai acut in randul femeilor, in randul respondentilor cu studii medii si elementare si cu rezidenta in regiunea de Sud a tarii si a Moldovei. Persoanele in varsta sunt cele mai afectate de acest sentiment in timp ce romanii cu studii superioare gestioneaza cel mai bine acest sentiment de insecuritate. In Transilvania si Banat, perceptia insecuritatii generate de criminalitatea romilor este cu 10% mai mica decat in celelalte regiuni.

COMENTARII

DISQUS: