DNA explica PERICOLELE din proiectul de lege al senatorului PSD Serban Nicolae

DNA explica PERICOLELE din proiectul de lege al senatorului PSD Serban Nicolae

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) atrage atentia ca principalele modificari avute in vedere de Proiectul de lege aflat in dezbatere la Senat contin aspecte ce ar putea sa afecteze eficienta investigatiilor in dosarele de coruptie.

Ungureanu cheama Opozitia la discutii
Indexarea cu 4% a pensiilor, aprobata in Parlament

Prin propunerea senatorului PSD Serban Nicolae se introduce o masura preventiva noua (arestul sever). DNA considera ca nu se justifica introducerea unei masuri preventive noi (arestul sever) deoarece modificarea reprezinta doar un pretext pentru a restrange situatiile in care se poate dispune arestarea preventiva.

Prin modificarea preconizata, nu va mai fi posibila arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publica pentru infractiunile de coruptie si de evaziune fiscala. Avand in vedere ca acesta este temeiul retinut de judecatori in majoritatea dosarelor de mare coruptie in care s-a dispus arestarea preventiva, prin adoptarea acestei modificari s-ar ajunge practic la eliminarea acestei masuri din dosarele instrumentate de DNA.

Aberatie de politician

Astfel, indiferent de gravitatea faptei savarsite si de pericolul pe care il prezinta autorul acesteia, judecatorul nu este lasat sa aprecieze daca se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentand o ruptura esentiala fata de viziunea actuala a Codului de procedura penala. In conditiile in care realitatile sociale avute in vedere la momentul adoptarii Codului nu s-au modificat, nu se justifica adoptarea unei noi viziuni rupta de traditia juridica.

Practica Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a aratat ca lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este in concordanta cu standardele conventiei in materia garantarii drepturilor omului, astfel incat nu exista argumente obiective pentru o asemenea modificare.

In plus, „legiuitorul nu se poate substitui judecatorilor si procurorilor si nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le foloseasca pentru a ajunge la o anumita concluzie. Pericolul pentru ordinea publica, la fel ca orice alta imprejurare care face obiectul cauzei, se stabileste exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare si a prob a probelor administrate”, se arata intr-un comunicat al DNA.

Alta grozavie

O a doua propunere a senatorului social democrat este aceea ca pentru infractiunile de coruptie si de evaziune fiscala nu mai poate fi emis mandat de aducere, inainte de citarea suspectului. DNA considera ca, in acest mod, „s-ar aduce o atingere semnificativa capacitatii investigative a DNA.

Exista situatii in care, pentru aflarea adevarului, este esential ca audierea suspectilor sa se realizeze in anumite momente operative, astfel incat acestia sa nu poata legatura cu alte persoane sau sa nu afle despre desfasurarea unor perchezitii ori a altor activitati procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi aceasta masura, lasata doar la dispozitia altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru solutionarea cauzelor si le-ar diminua eficienta”, se mai arata in comunicatul procurorilor.

Pedepse mai usoare

Nicolae mai vrea reducerea duratei controlului judiciar de la doi ani, cat este in prezent pentru infractiunile grave, la 180 de zile. DNA considera ca aceasta masura nu se justifica. Controlul judiciar este o masura care presupune o restrangere limitata a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu parasi tara sau localitatea), situatie in care nu pot fi aplicate corespunzator limitarile prevazute pentru arestarea preventiva.

Apar situatii cand cauzele complexe nu pot fi finalizate in 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate sa paraseasca tara dupa expirarea termenului de 180 de zile si sa se sustraga de la executarea pedepsei.

Nu a existat niciodata o prevedere atat de restrictiva. Initial, noul Cod de procedura penala nu prevedea nicio limita a duratei controlului judiciar, iar in 2014 limita a fost stabilita la doi ani. Acum se incearca reducerea la 180 de zile fara o justificarea obiectiva a acestor modificari de viziune a legiuitorului.

Reguli privind incatusarea

Senatorul mai vrea dispozitii cu privire la incatusarea inculpatilor arestati.

    „Aceste dispozitii sunt reglementate de legea executarii pedepselor si de regulamentele interne ale locurilor de detinere si nu au legatura cu prevederile unui cod de procedura penala, motiv pentru care nu ar trebui sa se regaseasca in acest act normativ. Codul de procedura penala reglementeaza exclusiv desfasurarea procesului penal, nu conditiile din locurile de detinere, modul de executare a pedepselor si alte asemenea aspecte”, se mai arata in comunicat.

Cine este Serban Nicolae?

Serban Nicolae este un senator roman in legislatura 2004-2008 ales in judetul Ialomita pe listele PSD.

Muncitor intr-o fabrica bucuresteana, Serban Nicolae a urmat cursurile Facultatii de Drept de la Universitatea Romano-Americana. Devenit avocat, el l-a aparat pe Ion Iliescu in procesul intentat liderului de atunci al PSD, in campania electorala din 2000, pentru utilizarea unor caricaturi fara sa fi avut drept.

La aproape o jumatate de an de la revenirea lui Ion Iliescu la Palatul Cotroceni, in 2001, Serban Nicolae a fost numit consilier de stat la Departamentul Juridic al Administratiei Prezidentiale. El era cel care se ocupa de gestionarea decretelor pe care le semna Ion Iliescu.

Ulterior a devenit prieten „la catarama” cu fostul senator Catalin Voicu, condamnat la 7 ani inchisoare pentru coruptie. Politicianul a fost soferul lui Voicu cand a fost eliberat din arestul preventiv. Locuieste fara drept intr-un apartament al RAAPPS si refuza sa plateasca chiria majorata. Se judeca de ani de zile cu Regia. Este initiatorul mai multor legi controversate, printre care si propunerea ca jurnalistii care fac publice date din dosare penale sa fie pedepsiti cu inchisoarea.

Cine este Catalin Voicu?

Catalin Voicu a fost deputat PSD membru al Parlamentului Romaniei in legislatura 2004 – 2008 si in legislatura 2008 – 2012. In legislatura 2004-2008, Catalin Voicu a fost membru in grupurile parlamentare de prietenie cu Guineea, Iran si Egipt, iar in legislatura 2008-2012 este membru in grupurile parlamentare de prietenie cu Macedonia si Siria.

A absolvit Scoala militara de ofiteri activi de transmisiuni de la Sibiu, Dreptul la Academia de Politie si, intre 1986-1997, a fost ofiter activ, decorat cu Virtutea Militara in grad de Cavaler. Inainte de 1989, Dumitru Venicius Iliescu l-a ajutat sa ajunga aghiotant al primului procuror general al Romaniei, Gheorghe Robu.

Dupa Revolutie, Catalin Voicu a devenit ofiter al Serviciului de Protectie si Paza (SPP) si a fost avansat in grad doar de Ion Iliescu. Acesta l-a si decorat in doua randuri.

Dupa ce a ajuns general SPP, a fost detasat la Consiliul Suprem de Aparare a Țarii (CSAT). Impreuna cu generalul Dumitru Iliescu (fost director al SPP), Voicu a infiintat SC Agentia Nationala de Paza, Protectie, Investigatii si Protocol SRL.

Este apropiat de Ion Iliescu, al carui consilier pe probleme de siguranta nationala a fost in vremea mandatului prezidential 2000 – 2004. In 2003, a primit si gradul de general, fiind reactivat. In anturajul lui Voicu se afla Viorel Hrebenciuc, coleg de circumscriptie electorala in Bacau.

In 2004, Catalin Voicu ajunge deputat, pe listele PSD Bacau, organizatia condusa de Viorel Hrebenciuc. In 2008, gruparea Viorel Hrebenciuc – Marian Vanghelie a vrut sa-l instaleze pe Catalin Voicu in functia de ministru de interne. Premierul Emil Boc s-a opus din cauza trecutului sau controversat.

Controverse

Numele sau a fost vehiculat in afaceri controversate, inclusiv primirea unui credit de 64.000 de dolari de la Bancorex.

In 11 decembrie 2009, Catalin Voicu a fost pus sub acuzare de Directia Nationala Anticoruptie pentru doua infractiuni de trafic de influenta. El a fost acuzat ca in cursul anului 2009 ar fi „pretins si primit sume de bani de la oameni de afaceri, pentru solutionarea favorabila a unor cauze civile si penale, aflate pe rolul organelor judiciare”. Procurorii anticoruptie au dispus fata de inculpat masura obligarii de a nu parasi localitatea pentru o perioada de 30 de zile. La data acuzarii, era vicepresedinte al Comisiei pentru aparare din Senatul Romaniei. Alaturi de Voicu, DNA i-a mai trimis in judecata, pentru fapte de coruptie, pe judecatorul Florin Costiniu si pe oamenii de afaceri Costel Casuneanu si Marius Locic. Catalin Voicu a fost eliberat la data de 19 iulie 2010, dupa ce a stat 480 de zile in arest preventiv.

Pe 1 iunie 2012, Voicu a fost condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare. Decizia instantei nu era inca definitiva, ea putand fi atacata la completul de 5 judecatori al instantei supreme. In acelasi dosar, Costel Casuneanu a primit patru ani de inchisoare cu suspendare, judecatorul Florin Costiniu a primit 3 ani cu suspendare iar Marius Locic a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare.

Dupa contestatie, Inalta Curte a marit pedeapsa data de instanta inferioara. Astfel, pe 22 aprilie 2013, Catalin Voicu a fost condamnat la sapte ani de inchisoare cu executare, decizia instantei ICCJ ramanand definitiva.

Pe 23 iulie 2014, DNA a anuntat ca Voicu este urmarit penal intr-un nou dosar de coruptie, fiind suspectat de complicitate la abuz in serviciu.

COMENTARII

DISQUS: