Costurile ascunse ale unui nou acord cu FMI-ul

Costurile ascunse ale unui nou acord cu FMI-ul

Aparent, din declaratiile oficialilor avem doar avantaje: ne imprumutam mai ieftin din pietele de capital, suntem manati din spate sa restructuram economia, protejam cursul de schimb, ba o sa avem si credite mai ieftine in lei. Sunt insa si costuri, poate dezavantaje? Si cine le suporta?

Oficial: Guvernul vrea sa suspende contributiile la Pilonul II de pensii incepand cu luna iulie
Castigul salarial mediu net a crescut usor in septembrie, pana la 1.359 lei

Guvern, BNR, presedinte, analisti din banci, toti canta acum la unison aria beneficiilor unui nou acord. Luam bani mai ieftin din piete daca “rechinii” stiu ca putem apela oricand la tamponul de lichiditate al Fondului, BNR isi va continua politica de relaxare, reducand dobanzile la lei fara sa se teama de presiunile pe curs, continua restructurarea companiilor de stat, se taia risipa si se reduce hotia din banul public, etc, etc. Sunt insa si costuri si dezavantaje?

In primul rand, chiar daca nu retragem bani, exista un comision de angajament (0,3% pe an din suma pusa la dispozitie a fost in cazul fostului acord preventiv). Iar daca i-am trage, apare dobanda uzuala.

Ziarul Financiar calcula ca pentru primul acord cu FMI si CE, incheiat in 2009, “la costuri avantajoase”, s-au platit dobanzi de 1,6 miliarde euro, cu care s-ar fi construit mai bine de 300 km de autostrada (si asta in principal pentru ca BNR sa poata elibera o parte din rezervele bancilor in vremuri de criza. O fi meritat?).

Cat de ieftin ne imprumutam din pietele internationale cu un acord FMI in spate? Pentru asta ar trebui sa vedem la cat am lua banii din piete fara un astfel de acord, or de cand a inceput criza mergem din acord in acord. Acordurile cu FMI n-au putut impiedica insa prabusirea investitiilor straine directe, care sunt de asemenea o masura a increderii investitorilor in economia locala. Sa spunem pentru simplificare ca Romania ar fi bagata de investitori in cosul regiunii cu sau fara acord, iar costurile sale de imprumut s-ar misca in functie de sentimentul global de risc, cu un mic discount dat de existenta colaborarii cu FMI (nimeni nu stie insa nici macar cu aproximatie cat ar reprezenta asta).

Somaj, restrictii bugetare, momente de respiro pentru banci
Pretentiile FMI se cunosc la fel de bine: restructurare si privatizare pentru companiile de stat, restrictii bugetare (asta s-a tradus prin taierea investitiilor publice in perioada ultimului acord preventiv), abtinerea de la orice reglementare care sa afecteze bilanturile bancilor.

Despre restructurarea companiilor de stat nimeni nu poate vorbi de rau, cel putini in principiu. Cu privatizarile avem insa o problema intr-o economie care nu prea mai poate genera locuri de munca. Asta pentru ca privatii stiu sa redevina repede eficienti si profitabili prin concedieri si umflarea costurilor, mai ales cand detin pozitii monopoliste (vedeti ce se intampla la distributiile din energie-pretul KWh-ului din energie electrica sau gaz ajunge dublu pe factura raportat la pretul subventionat oferit de stat populatiei). Daca ne-am limita la privatizari de pachete minoritare odata cu listarea la bursa ar fi insa ok (deciziile de management in companiile de stat pot fi combatute, cenzurate sau macar dezvaluite de actionarii minoritari).

Sefa FMI, Christine Lagarde, care va vizita Romania intre 15-16 iulie, a anuntat ca va vorbi de “promovarea unui alt model de crestere economica”. Ar fi si cazul, Romania post acordurile cu FMI experimentand doar taierile-fie a salariilor bugetarilor, fie a investitiilor publice (e drept, destul de ineficiente). Or, cu presiuni pe schema de personal (din privatizari si restructurari), fara investitii publice si cu un grad inca redus de absorbtie de fonduri europene (circa 20%), cum sa ai dinamica pozitiva a somajului?

Nu in ultimul rand, un nou acord cu FMI inseamna masuri de “stabilitate financiara”. Adica nici o reglementare care sa atinga bancile nu va fi permisa. Putem merge deci din amanare in amanare pentru prevederea din Codul Civil care da dreptul la anularea contractelor-tip cu clauze abuzive (ultima a fost pentru octombrie) si nu vom avea nicio lege  falimentului personal (se vorbeste acum de o noua lege a insolventei dar persoanele fizice au fost din nou uitate), scrie rl.ro

COMENTARII

DISQUS: