Astarastoae: Doar 4% dintre spitalele romanesti ar primi acreditare, conform normelor europene

Ca sa treaca testul european, spitalele noastre ar trebui sa investeasca sume uriase, pe care insa nu le au, sustine presedintele

Udrea ii trimite LA MUNCA pe „cei care fac politica in Piata Universitatii” pentru USL
Isarescu, adevaratul profet al crizei. A anuntat-o inca din 2000

Colegiului Medicilor din Romania. Doar 15 – maxim 20 dintre cele 450 de spitale romanesti s-ar putea acredita, daca procesul s-ar face conform normelor europene, a spus Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania. Ca sa treaca testul european, spitalele noastre ar trebui sa investeasca sume uriase, pe care insa nu le au. Consilierul ministrului Sanatatii, Molnar Geza, presedintele Societatii Romane de Epidemiologie, da si un procent: maxim 80% (adica aproape 100) dintre spitale ar trece testul septic, daca se mai pun la punct cu respectarea normelor legale.

Paradoxal, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, sustine ca a stiut despre nereguli („mi s-au semnalat unele probleme de natura administrativa”) si ca, „de luni, ar fi urmat sa se faca un control”. Controale se vor face, potrivit deciziei ministrului, in toate cele 16 unitati spitalicesti din subordinea Ministerului Transporturilor. Probabil nimeni n-ar fi aflat de cazurile dramatice de la CF2 daca numele uneia dintre tinere nu ar fi fost Amelia Antoniu, prim-solista la Teatrul de Opereta „Ion Dacian”.

 

85% din bugetul pentru sanatate se cheltuieste pe salarii

De ce spitalele europene pot respecta normele europene, iar cele autohtone nu? Prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR), explica in cifre seci. „Sa luam exemplul celebrului Spital Municipal din Viena, unde s-a operat si presedintele Traian Basescu. Acesta are 2.200 de paturi, 10.000 de angajati (deci aproape 5 angajati pentru fiecare pat) si un buget anual de 900 de milioane de euro. Prin comparatie, Spitalul Sf. Spiridon din Iasi are 1.000 de paturi, 1.100 de angajati (deci un singur angajat pentru fiecare pat) si un buget anual de 30 de milioane de euro – de 30 de ori mai mic prin comparatie cu spitalul din Viena”.

Subfinantarea spitalelor romanesti este atat de accentuata, incat, din sumele alocate, un procentaj de pana la 85% se cheltuie cu salariile. Din ce ramane abia se pot finanta activitatile curente – plata utilitatilor, consumabilelor, medicamentelor etc. Nici nu poate fi vorba de investitii majore.

Problema cautarii permanente a unui tap ispasitor este vazuta de Astarastoae drept cauza a absentei raportarilor benevole a cazurilor de infectii nosocomiale (boli contactate in spitale). „Oricate masuri de preventie ai lua si oricat de bune conditiile septice, niciun spital din lume nu este ferit de infectiile nosocomiale. Si in spitalul din Viena, de care am vorbit, apar aceste infectii. La noi, insa, aceste infectii nu se raporteaza, fiindca medicii se tem de sanctiuni, spitalul se teme de pierderea finantarii din pricina scandalului mediatic ce s-ar genera. Dimpotriva, in strainatate, asemenea incidente sunt abordate firesc, spitalul respectiv primind finantare suplimentara pentru imbunatatirea planului de actiune impotriva infectiilor nosocomiale”.

 

COMENTARII

DISQUS: