Un academician roman propune NASA un proiect care ar revolutiona siguranta astronautilor

Un academician roman propune NASA un proiect care ar revolutiona siguranta astronautilor

Un academician cu cetatenie romana si americana, Adrian Toader-Williams, a trimis la NASA un proiect de cercetare a stabilitatii si protectiei alimentelor fata de efectele radiatiilor cosmice in zborurile spatiale, pentru a ajuta astronautii sa foloseasa hrana mai rezistenta la impactul radiatiilor.

Adrian Toader-Williams a declarat pentru Mediafax ca lucreaza de peste 16 ani la proiectul de cercetare pe care l-a trimis la NASA.

"Lucrez la acest proiect din 1997, iar la dosar de peste sase luni, si l-am trimis, duminica, la NASA, pentru a ma incadra inainte de data limita de 1 iulie. Se pot depune proiecte de cercetare pentru obtinerea unor finantari din partea NASA doar de trei ori pe an, la 1 martie, 1 iulie si 1 noiembrie. Proiectul de cercetare se refera la studierea stabilitatii si protectiei produselor alimentare fata de efectele radiatiilor cosmice in misiunile si zborurile spatiale care implica prezenta omului. Aceste alimente sufera transformari cu potential toxic, iar acest lucru trebuie elucidat. Cercetarile i-ar ajuta pe cosmonauti prin folosirea anumitor alimente si modul lor de conservare in containere speciale, mai rezistente la impactul radiatiilor cosmice. Avand in vedere ca am doua masterate si un doctorat, plus titlul de academician, cred ca sunt destul de calificat pentru a aborda o astfel de tema", a spus Toader-Williams.

Academicianul a subliniat ca este foarte importanta stocarea alimentelor in spatiu, in conditiile in care radiatiile cosmice ar avea efecte negative asupra lor si, implicit, asupra echipajelor umane.

"In spatiu, si corpul uman este expus la radiatii, dar el are un sistem de aparare, un sistem imunitar, care, in urma unor mutatii ce au loc in organism, are capacitatea de a identifica celulele bolnave si a le inlocui. Aceasta problema nu a fost pusa pana acum, ce se intampla cu alimentele care nu au niciun sistem de aparare in fata radiatiilor cosmice. Eu suspectez ca valoarea lor nutritionala este compromisa, nu numai ca ar putea sa nu mai fie atat de nutritive, dar, mai mult, se pot forma conglomerate, lanturi de molecule cu caracter toxic, cu efecte negative asupra sanatatii echipajelor umane din statiile si zborurile spatiale. Sa ne gandim in perspectiva, ca peste 20-30 de ani poate vor avea loc zboruri interplanetare, iar protectia alimentelor in navele spatiale va fi una extrem de importanta", a explicat academicianul.

El crede ca aceste cercetari ar putea ajuta si pe Pamant, la intelegerea efectelor oxidative ale carnii.

"Daca iei o bucata de carne si o tii in congelator, o poti scoate si o poti manca dupa o saptamana. Dar dupa un an, chiar daca a stat la minus 40 de grade, nu o mai vrea nimeni. Ce s-a intamplat acolo? Au avut loc fenomene fizico-chimice care tin in mod direct sau indirect de radiatiile cosmice", a mentionat Toader-Williams.

Melcul Helix aspersa, posibila hrana pentru cosmonauti in spatiu

Potrivit acestuia, unul dintre alimentele care ar putea constitui hrana cosmonautilor este melcul Helix aspersa (Cornu aspersum), tinand cont de ultimele studii internationale in domeniu, facute de specialisti rusi si japonezi.

"Daca ar fi sa facem o ferma extraterestra, nu putem sa avem o vaca, acolo, in stare de imponderabilitate, dar melcul poate trai in imponderabilitate. Melcul s-a dovedit a fi mult mai rezistent la radiatiile cosmice, la radiatiile care au caracter ionizant. In acelasi timp, melcul este foarte rezistent la radioactivitatea terestra, se adapteaza. Melcul poate fi consumat in spatiu si partile sale care nu sunt consumate pot fi reciclate. In spatiu, resursele sunt limitate si trebuie conservate, nu avem voie sa pierdem nimic, pentru ca nu avem nimic in spatiu. Din punct de vedere bio-economic am aratat in teza mea de doctorat cat de eficienta este aceasta specie de melc, care se consuma tot, mai putin cochilia. Carnea de melc contine proteine in cantitati mari, grasimi, apa, carbohidrati, minerale si are zero colesterol", a explicat Toader-Williams.

El a adaugat ca o alta hrana consumata in spatiu ar putea fi constituita din ramele de pamant, melcii de matase, nevertebrate in general.

Academicianul crede ca rezultatele acestor cercetari vor insemna pasi importanti in a elucida formarea primelor molecule organice si originea vietii.

"Odata ce aflam ce se intampla cu produsele alimentare in campurile energetice - radiatiile cosmice, vom face un pas enorm catre a elucida cine suntem si de unde venim, respectiv originea vietii. Daca se accepta proiectul, ma voi ocupa de cercetare in laboratoare din SUA, vor fi colaborari cu alte laboratoare. O astfel de cercetare poate dura doi sau trei ani, poate chiar mai mult. Voi afla intr-o luna-doua daca a fost acceptat proiectul. Daca nu va fi acceptat acum, va fi acceptat mai tarziu", a mentionat academicianul romano-american.

Proiectul a fost depus, duminica, de catre Adrian Toader-Williams prin intermediul propriului cont de cercetare deschis pe site-ul NASA. Unele programe NASA sunt limitate cetatenilor americani, ceea ce nu reprezinta un impediment in acest caz, dat fiind faptul ca Toader-Williams detine ambele cetatenii.

Est germanii castiga mai putin si muncesc mai mult decat compatriotii din vest
Un taifun se indreapta spre Japonia. Centrala de la Fukushima s-ar putea sa nu reziste

La 16 ani a obtinut medalia de argint la un targ international de inventii la Tokyo.

Adrian Toader-Williams s-a nascut la Medgidia, in anul 1956, iar la 16 ani, in 1972, a castigat medalia de argint la Targul International de Inventii la Tokyo cu proiectul unei pompe electromagnetice cu flux continuu, fara rotor.

La 23 de ani, in 1978, a emigrat in SUA, ca dizident politic care a facut parte din Miscarea "Paul Goma". In SUA, s-a stabilit in California, unde, la varsta de 42 de ani, in 1998, a absolvit Santa Monica College si a obtinut o diploma in stiinte generale. In perioada studentiei a fost presedintele Asociatiei Studentesti a Colegiilor de Stat din sudul Californiei si a raspuns de problemele a peste 1,3 milioane de studenti.

Dupa dobandirea cetateniei americane, in 1982, si-a schimbat numele in Adrian Williams, dar foloseste numele Adrian Toader-Williams in scrierile stiintifice.

In 1998 s-a reintors in Romania, s-a stabilit la Cluj-Napoca si si-a luat doua diplome de master, in Gestiunea durabila a zonelor montane, la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, si in Managementul calitatii alimentelor la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj-Napoca.

In 2012 si-a luat doctoratul in zootehnie la USAMV Cluj-Napoca, cu o teza despre productivitatea melcilor sub aspect bioeconomic. Din 2010 este cercetator independent, abordand o tematica vasta, de la socio-economie, la ecologie, agricultura, bioeconomie si ecoeconomie.

In anul 2010, a fost invitat la o conferinta internationala la Moscova, pentru a vorbi in plen despre problemele ecologice si criza mondiala, conferinta organizata de Universitatea de Stat pentru Stiinte Umanitare "M. A. Sholokhow", sub egida Academiei Internationale de Stiinte, unde a sustinut o lucrare cu titlul "Mintea umana ca cel mai puternic agregat poluant".

In urma acestei prezentari, in acelasi an, a fost propus si primit prin vot unanim ca membru activ al Sectiei Ruse a Academiei Internationale de Stiinte si a primit titlul de academician.

Academia Internationala de Stiinte a fost infiintata in anul 1982, avand sediul central la Munchen, Germania.

Institutia are circa 1.000 de membri – oameni de stiinta si cercetatori, printre care 58 de laureati ai Premiului Nobel.

COMENTARII

DISQUS: 0