Berlinul da in CLOCOT: Despagubirile de RAZBOI cerute de Grecia ar putea ZGALȚAI Germania!

Berlinul da in CLOCOT: Despagubirile de RAZBOI cerute de Grecia ar putea ZGALȚAI Germania!

Guvernul Merkel a respins din nou pretentiile Greciei: nici despagubirile pentru crimele si distrugerile de razboi, nici restituirea imprumutului pe care banca centrala de la Atena a trebuit sa-l acorde celui de-al treilea Reich in timpul ocupatiei nu sunt acceptabile. Insa, la Berlin nervozitatea a atins cota de explozie.

Franta: Ceremonie in memoria politistei ucise de teroristul Amedy Coulibaly, pe 8 ianuarie 2015
Barroso: Tarile zonei euro trebuie sa vina cu un calendar pentru uniunea economica integrala

„Imputarile intoarse spre trecut nu sunt de nici un ajutor in fata provocarilor actuale pe care trebuie sa le surmontam cu grecii”, a declarat ministrul german al Finantelor, ca o aluzie directa la negocierile asupra datoriei grecesti.

Guvernul german se teme sa nu deschida cutia Pandorei acceptand chiar si sa discute acest subiect fierbinte. Alte state ar putea sa urmeze exemplul Greciei si sa formuleze pretentii la reparatii.

Un purtator de cuvant al cancelariei a declarat:

    „Germania este perfect constienta de responsabilitatea sa istorica fata de suferintele pe care nazismul le-a provocat in multe tari ale Europei. Dar asta nu schimba cu nimic pozitia noastra si convingerea noastra ferma ca problema reparatiilor si despagubirilor Greciei a fost rezolvata, in toate aspectele si in mod definitiv.”

Aceasta reia practic o declaratie a ministrului de Externe german Franz-Walter Steinmeier, in timpul unei vizite la Berlin a omologului sau grec, Nikos Kotsias, pe 10 februarie.

Guvernul german face trimitere la tratatele si acordurile semnate in trecut, evitand sa-l urmeze pe premierul grec Alexis Tsipras pe terenul nesigur al moralei si responsabilitatilor istorice, scrie La Croix.

Un tratat care nu inchide gura grecilor

Pe tamanul dreptului, Berlinul lasa de inteles ca totul este clarificat. In 1990, „Tratatul 2+4” (cele doua Germanii, Statele Unite, URSS, Marea Britanie si Franta), care deschide calea pentru reunificare, se doreste „o reglementare definitiva privind Germania”.

Fara a fi pomenite, platile unor despagubiri ar fi fost astfel excluse definitiv. Grecia ar fi legata de acest tratat in calitate de semnatara a Chartei de la Paris, din 21 noiembrie 1990, care stipuleaza:

    „Luam act cu mare satisfactie de Tratatul asupra reglementarii definitive privind Germania.”

In ceea ce priveste chestiunea imprumutului fortat, Berlinul subliniaza ca este vorba de o datorie de razboi si nu de un imprumut clasic intre state suverane. Restituirea lui ar echivala deci cu plata unei despagubiri – ceea ce este in afara oricarei discutii.

Orice ar fi, adauga guvernul lui Merkel, 70 de ani de la incheierea celui de-Al Doilea Razboi Mondial si 25 de ani dupa reunificare, este o perioada prea lunga pentru a mai aduce in discutie asemenea drepturi.

Pe scena politica germana, doar partidul radical de Stanga „Die Linke” manifesta intelegere fata de revendicarile guvernului grec, condus si el de partidul radical de Stanga, Syriza.

A lua apararea datoriilor fata de Grecia este riscant din punct de vedere electoral, de vreme ce 52% dintre germani sunt favorabili unei iesiri a tarii din zona euro, iar 80% apreciaza ca tara lor nu are un coportament serios in negocierile cu partenerii europeni, potrivit unui sondaj ZDF.

Ce sume ar fi in joc?

Avocatii „Die Linke” spun ca situatia juridica este departe de a fi clara: nu se poate considera ca Grecia a renuntat la reparatii semnand Charta de la Paris; cele 115 milioane de marci varsate de Germania in termenii acordului bilateral cu Grecia din 1960 constituie „plati pentru cetatenii greci afectati de persecutiile national-socialiste”, nu o despagubire a statului grec.

Cat despre argumentul temporal, acesta ar fi fals, dat fiind ca inainte de reunificarea Germaniei din 1990, nici o revendicare nu era posibila, potrivit unui acord semnat la Londra in 1953.

Sumele aflate in joc fac obiectul unor estimari divergente. Pentru imprumutul celor 476 de milioane de Reichsmarks, acordat de Banca Nationala a Greciei celui de-al treilea Reich in 1942, Atena ar putea pretinde intre 8 si 11 miliarde de euro.

Factura globala a fost evaluata la 162 de miliarde de euro de catre Curtea de Conturi a Greciei in 2012, in timp ce un studiu recent vorbeste de o suma cuprinsa intre 269 si 332 de miliarde de euro, egala cu cei 320 de miliarde de euro reprezentand datoria Greciei. O similitudine remarcata imediat de presa germana.

Tsipras la Berlin

Premierul grec Alexis Tsipras va merge luni la Berlin in prima sa vizita in Germania dupa venirea la putere, la invitatia cancelarei Angela Merkel. Ar putea fi ocazia aplanarii tensiunilor. Sau dimpotriva, a detonarii lor.

COMENTARII

DISQUS: