Belgia, noua Cehoslovacie a Europei

Daca belgienii nu vor reusi sa ajunga la un compromis pentru a-si rezolva criza guvernamentala, separea Valoniei de Flandra

O rezolutie PE ce prevedea consultari cu Rusia pe scut, modificata la initiativa lui Traian Ungureanu
Explozie in Antalya, in fata Jandarmeriei

ar putea fi inevitabila. Belgia este in plina criza politica. Premierul Yves Leterme a demisonat joi, in urma unui consiliu al ministrilor, declarandu-si incapacitatea de a colabora cu unul dintre partidele de coalitie. Regele Albert al II-lea a decis sa mai astepte inainte de a accepta demisia. Cu doua luni luni inainte de a prelua sefia Uniunii Europene, ar fi un moment nefast pentru dizolvarea Camerei Deputatilor, iar regele incearca sa mentina guvernul, constient de nota proasta pe care ar lua-o la nivel european tara sa, se arata intr-un comunicat al palatului.

Miza este insa mult mai mare. Se aud din ce in ce mai puternic zvonuri despre o separare a Flandrei olandofile de Valonia francofila. Desigur, nu este pentru prima oara cand intervine in discutie aceasta ipoteza, care este pusa in discutie inca de la inceputul secolului al XX-lea, dar acesta ar putea fi cea mai grava criza din ultimii ani. Corespondentul Le Monde in Belgia, Jean Pierre Stroobans, crede ca „nu mai exista, nici de partea flamanda, nici de cea francofona, un lider politic capabil sa ajunga la un adevarat consens”.

Ce s-ar alege de Belgia?

Prima ipoteza este cea a separarii pe model cehoslovac. In al doilea caz, Valonia ar putea fi atasata Frantei sau ar putea fi semnat un contract de asociere, dar acest lucru nu ar lasa insensibile capitalele europene. Cat despre o unire a Flandrei cu Olanda, aceasta nu este dorita de niciuna dintre parti. Ipotezele atasarii sunt foarte putin valabile, fiind sutinute de mai putin de un procent din populatie. Belgia este o tara impartita in trei comunitati – flamanda, francofona si germanofona si in trei regiuni: Valonia (in sud), Flandra (in nord) si capitala, Bruxelles. Statul Federal detine controlul justitiei, al afacerilor externe, al apararii si al securitatii sociale. Familiile politice apara, de cele doua parti ale frontierei lingvistice, prioritati diferite si fiecare comunitate dispune de presa proprie.

Rivalitatea dintre francezi si valoni

Flandra este regiunea cea mai bogata a tarii. Flamanzii, care considera ca au fost discriminati in trecut, cer din ce in ce mai multa autonomie in raport cu statul federal, in special in domeniile fiscal si social. Marul discordiei il reprezinta regiunea Bruxelles-Hal-Vilvorde – BHV, compusa din 54 de comune. Dintre acestea, 19 fac parte din regiunea Bruxelles, bilingva, dar majoritar francofona, iar celelalte 35 de comune apartin provinciei Barbant, din regiunea flamanda si sunt situate in jurul oraselor Hal si Vilvorde. Neintelegerile care au dus la ruperea coalitiei de la guvernare ii privesc pe francofonii instalati in suburbia flamada a Bruxellesului. Acestia, potrivit flamazilor, au prea multe privilegii.

Printre acestea se numara dreptul la vot pe listele francofone la alegerile europene si federale, in timp de flamazii din Valonia nu pot vota pe listele flamande la Bruxelles. Mai mult, sase dintre cele 35 de provincii flamande, unde francofonii sunt majoritari sau foarte puternic reprezentati, le ofera acestora drepturi suplimentare, cum ar fi scoli francofone sau documente judiciare in limba franceza. Ei bine, flamanzii nu vor sa extinda aceste privilegii pe ansamblul regiunii, ceea ce ar duce la o fronteira lingvistica, primul pas spre independenta Flandrei. Presa de la Bruxelles relateaza frecvent tratamentul la care sunt supusi francofonii pe centura olandeza, scrie Le Figaro: imposibilitatea de a vorbi in franceza cu angajatii municipali, nevoia de a vorbi olandeza pentru a putea obtine o locuinta sociala.

De curand o initiativa a primarilor flamanzi a starnit scandalul: convinsesera promotorii imobiliari sa le transmita listele potentialilor cumparatori, pentru a impiedica vanzarea de locuinte francofonilor. In ciuda tratamentului la care sunt supusi, valonii nu-si doresc o despartire de flamanazi, mai ales in contextul crizei economiei mondiale. Ei sunt interesati in special de pastrarea sistemului national de securitate sociala, de care beneficiaza in mai mare masura decat flamanzii.

 

COMENTARII

DISQUS: