Cetatenii R. Moldova doresc ca tara lor sa fie mai apropiata de Rusia si cred ca Alianta pentru Integrare Europeana va incerca unirea cu Romania, potrivit unui sondaj IMAS Chisinau.

Conform sondajului IMAS, 39% din respondenti considera ca R. Moldova trebuie sa fie mai aproape de Rusia, relateaza Jurnal.md, citat de NewsIn.

12% doresc o apropiere de Romania, iar 38% sa pastreze distanta, si fata de Rusia, si fata de Romania.

In plus, cetatenii moldoveni cred ca Alianta pentru Integrare Europeana va incerca unirea cu Romania, potrivit unui sondaj IMAS Chisinau.
36% au raspuns ca aceasta incercare este de o posibilitate mica sau foarte mica, in timp ce 26% nu au raspuns.

Cetatenii moldoveni cred ca AIE va incerca unirea cu Romania

De asemenea, cetatenii moldoveni cred ca Alianta pentru Integrare Europeana va incerca unirea cu Romania.

Conform sondajului IMAS, 38% dintre respondenti considera, in mare si foarte mare masura, ca Alianta pentru Integrare Europeana va incerca unirea cu Romania.

36% au raspuns ca aceasta incercare este de o posibilitate mica sau foarte mica, iar 26% nu au raspuns.(Sursa: 9am)

Temerile romanilor fata de Rusia ca furnizor de energie au crescut cel mai mult fata de anul trecut, comparativ cu alte 11 state europene si SUA, desi per total Germania este tara care este cea mai ingrijorata, se arata in studiul Tendinte Transatlantice publicat miercuri de German Marshall Fund, potrivit NewsIn.
In 2008, 69% dintre romani s-au declarat ingrijorati de Rusia ca furnizor de energie, comparativ cu 57% in 2007, iar 30% sunt “foarte ingrijorati”, o crestere cu noua procente fata de anul trecut, precizeaza studiul care sondeaza anual opinia publica din 12 state europene si SUA cu privire la diferite teme politice.

In ceea ce priveste temerile referitoare la comportamentul Rusiei fata de vecinii sai, romanii sunt ingrijorati in proportie de 55%, fata de 48% anul trecut, 17% fiind “foarte ingrijorati”, la fel ca in 2007, se arata in studiul Tendinte Transatlantice, realizat inainte de declansarea conflictului ruso-georgian din luna august.

Intrebat daca prezenta la summitul NATO de la Bucuresti a presedintelui rus de atunci, Vladimir Putin, ar fi putut juca un rol in aceasta crestere a temerilor romanilor fata de Rusia, autorul principal al studiului, John Glenn, a declarat ca “este un lucru cert ca summitul a subliniat importanta parteneriatului transatlantic si ca Rusia a fost unul dintre conflictele principale la summit. Ingrijorarile romanilor fata de comportamentul Rusiei cu privire la vecinii sai au crescut in timpul summitului, cand Georgiei si Ucrainei nu le-a fost acordat Planul de Actiune in vederea aderarii (MAP). Aceste ingrijorari nu reflecta conflictul actual din Georgia, dar reflecta cele intamplate la summitul NATO de la Bucuresti, mai ales in opinia publica Romania”, a explicat Glenn.

“Romanii au o atitudine foarte pozitiva fata de SUA si fata de relatiile transatlantice, mult mai pozitiva decat unele state membre UE mai vechi. Si la fel ca in toate tarile UE, si in Romania ingrijorarile fata de politicile Rusiei au crescut”, a precizat autorul studiului.

Daca se iau in calcul toate intrebarile legate de Rusia, inclusiv ingrijorarile privind furnizarea de arme catre Orientul Mijlociu, rolul Moscovei in Balcani si subminarea democratiei ruse, Germania inregistreaza cea mai mare ingrijorare - de 64 pe o scala de la 0 la 100, urmata de Italia si Marea Britanie cu 62 si de SUA cu 60. Cele mai mici griji le au bulgarii, cu 40, urmati de slovaci cu 45 si turci cu 49, potrivit studiului.

“Este clar ca populatia germana este foarte ingrijorata de Rusia, chiar daca leadership-ul este divizat, pe de-o parte avand criticile ferme ale cancelarului Angela Merkel, pe de alta, pozitia concilianta a ministrului de externe Frank-Walter Steinmeier, un apropiat al fostului cancelar Gerhard Schroeder”, a explicat Glenn, adaugand ca va fi interesant de urmarit daca cei doi se vor “elibera” in declaratii acum, ca sunt oficial rivali in cursa electorala de anul viitor pentru postul de cancelar.

Constienti de “marimea” si importanta Rusiei ca furnizor si ca actor pe scena internationala, europenii sunt mai degraba dispusi sa “implice” decat sa izoleze Rusia, spre deosebire de americani. Pe de alta parte, europenii par mai dispusi decat americanii sa ofere asistenta democratiilor din imediata vecinatate, precum Ucraina si Georgia si sa creasca sprijinul acordat fortelor democratice din Rusia.

57% dintre europeni sunt de acord ca NATO este in continuare esentiala pentru securitatea tarii lor, Romania avand aici o tendinta descrescatoare, de 57% fata de 62% anul trecut si 63% in 2006. In schimb, in Franta si Germania sprijinul a crescut la 62% fata de 55% anul trecut, cea mai mare sustinere pentru NATO fiind inregistrata in Olanda, cu 70%, fapt ce se datoreaza misiunii NATO din Afghanistan

UE a decis sa amane viitoarele reuniuni pentru negocierea unui acord de parteneriat consolidat cu Rusia, a anuntat luni presedintele CE, Jose Manuel Barroso, dupa summitul extraordinar, dar nu exista alte sanctiuni oficiale, relateaza AFP, consultata de NewsIn.
“Atat timp cit retragerea trupelor pe pozitiile anterioare conflictului nu are loc, orice reuniune in vederea negocierii acordului de parteneriat este aminata”, a spus el. “Amanam toate reuniunile pentru acordul de parteneriat strategic”, a confirmat Nicolas Sarkozy. “Acest lucru inseamna ca trebuie sa ne reexaminam relatiile cu Rusia. Pentru un parteneriat trebuie doi”, a subliniat el.

Urmatoarele negocieri erau prevazute pentru 15 septembrie.

Liderul francez a subliniat ca “in cadrul UE consensul a fost relativ usor de obtinut in legatura cu atitudinea de adoptat in fata Moscovei”.

“Condamnam fara ambiguitate reactia disproportionata a Rusiei si suntem constienti, in Europa, de responsabilitatea noastra in mentinerea dialogului cu vecinii rusi”, a declarat Sarkozy,
Barroso si Sarkozy, insotiti de Javier Solana, au anuntat ca se vor duce la 8 septembrie la Moscova si Tbilisi, pentru a incerca progrese spre rezolvarea conflictului si sa obtina retragerea trupelor ruse din Georgia.

“Este clar ca, in lumina evenimentelor recente, nu putem continua ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat”, a explicat Barroso.

In afara de suspendarea negocierilor, Sarkozy a exclus orice sanctiune oficiala impotriva Rusiei,. “Sa nu lansam un razboi rece ca acesta, sa nu ne aratam muschii, demonstratiile de forta, sanctiunile, contrasanctiunile nu ar servi nimanui”, a declarat Sarkozy. “Daca vine momentul, imi voi asuma responsabilitatile, dar acest mom nt nu a venit”, a subliniat el.

“Trebuie sa se dea o sansa diplomatiei la 8 septembrie. Daca merge, UE isi va fi demonstrat eficienta si, daca nu merge, ne vom reuni si vom lua alte decizii”, a conchis el.

Seful Statului Major al fostei Armate Rosii este gata de masuri militare impotriva Ucrainei si Georgiei.
Rusia va lua masuri militare si de alta natura de-a lungul granitelor sale daca fostele republici sovietice Ucraina si Georgia vor adera la NATO, a declarat ieri seful Statului Major al fortelor militare ruse, generalul Iuri Baluevski, citat de RIA Novosti.

“Rusia va lua masuri menite sa protejeze interesele sale de-a lungul granitelor”, a declarat generalul Iuri Baluevski, un apropiat al presedintelui in exercitiu al Federatiei Ruse, Vladimir Putin. “Nu vor fi numai masuri militare, ci si de alta natura”, a continuat inaltul oficial militar, fara a oferi detalii suplimentare.
Moscova se opune planurilor NATO de acceptare a fostelor republici sovietice, Ucraina si Georgia, sustinand ca un astfel de gest ar reprezenta o amenintare directa la adresa securitatii nationale a Federatiei Ruse si va periclita echilibrul de forte fragil din Europa. Potrivit RIA-Novosti, Baluevski a declarat ca este prematura o discutie privind aderarea la NATO a Georgiei si Ucrainei, in perioada imediat urmatoare. “Vom trai si vom vedea” a adaugat generalul rus.

Amenintarile sefului Statului Major rus vin pe fondul recentelor declaratii ale ministrului de Externe de la Moscova, Serghei Lavrov, care a precizat ca tara sa va depune toate eforturile pentru a impiediva aderarea la NATO a celor doua tari, conduse de guverne prooccidentale. Ofensiva diplomatica rusa impotriva NATO a fost continuata de catre purtatorul de cuvant al Ministerului rus de Externe, Mihail Kaminin, care a declarat “Rusia considera extinderea NATO catre granitele sale o amenintare directa la adresa securitatii nationale”. “Strategia liderilor ucraineni in vederea integrarii in NATO este unul dintre motivele unui eventual blocaj al relatiilor dintre Moscova si Kiev”, a precizat Kaminin inaintea vizitei la Moscova a ministrului ucrainean de Externe.(Sursa: Ziua)