Zilele de concediu fara plata pot fi acordate in lunile noiembrie si decembrie, dupa promulgarea Legii privind reorganizarea unor institutii publice, reducandu-se numarul acestora proportional cu timpul ramas pana la finalul anului, a declarat joi, pentru NewsIn, secretarul de stat Mihai Seitan.

Potrivit secretarului de stat din Ministerul Muncii, in urma unor intelegeri cu conducatorii institutiilor publice, poate fi redus programul zilnic cu cateva ore, pot fi acordate zile intregi de concediu fara plata sau poate fi utilizata o formula “mixta”.

Avand in vedere, insa, intarzierea cu care va fi aplicata Legea, din cauza atacarii actului normativ la CCR, economiile la bugetul de strat vor fi mai mici de 1,6 miliarde de lei, cat se estima initial.

In ceea ce priveste reorganizarea agentiilor guvernamentale, Seitan a declarat ca trebuie modificate actele normative privind organizarea fiecarei institutii in parte. Unele dintre aceste acte normative sunt Hotarari de Guvern si pot fi modificate de Cabinetul demis tot prin HG, dar majoritatea sunt Legi, iar pentru acestea din urma trebuie gasita o formula juridica.

Un Guvern demis poate emite doar Hotarari de Guvern, neavand posibilitatea de a adopta Ordonante sau de aproba proiecte de Lege.
Potrivit Legii privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu CE si FMI, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament, institutiile publice au obligatia de a diminua cheltuielile de personal in medie cu 15,5% lunar. Reducerea cheltuielilor se poate face si prin acordarea a pana la zece zile lucratoare fara plata in intervalul octombrie-decembrie 2009. Legea prevede insa ca modalitatea de aplicare a acestor masuri se stabileste cu acordul salariatilor, cu consultarea organizatiilor sindicale.

Guvernul nu a putut, insa, sa aplice masura incepand din octombrie, asteptand decizia Curtii Constitutionale (CCR), care a respins miercuri sesizarea PNL privind neconstitutionalitatea Legii de reorganizare a unor autoritati si institutii publice si a Legii salarizarii unice. Acestea sunt doua dintre actele normative impuse de acordurile de finantare incheiate cu institutiile internationale, asupra carora Guvernul condus de Emil Boc si-a asumat raspunderea in Parlament.

Liderii Aliantei Bugetarilor, organizatie la care au aderat mai multe federatii sindicale, se vor intruni astazi pentru a decide ce variante sunt pentru reducerea ceruta de lege de 45 la suta a cheltuielilor cu personalul. “Nu vrem sa ne taie cum vor ei din salarii. In total, cheltuielile de salarii trebuie sa scada cu 45% in noiembrie si decembrie pentru ca trebuie compensat faptul ca nu s-au facut reducerile in luna octombrie”, a explicat liderul Sed Lex Vasile Marica pentru Cotidianul. Unii lideri sindicali au avansat propunerea ca acele 10 zile de concediu neplatit sa fie luate in perioada alegerilor, insa Marica sustine ca s-ar putea ca cei din conducerea ministerelor sa o respinga, “pentru ca exista o prevedere in lege care le da dreptul sa decida cum se fac aceste reduceri”. In plus, a adaugat liderul Sed Lex, “n-am cum sa elimin o varianta de castig a unora dintre bugetari care vor lucra in sectiile de votare ca sa castige un milion de lei in plus la salariu”.
Pentru acest an, Guvernul s-a angajat, prin Acordurile cu FMI si Comisia Europeana, la un deficit bugetar de maximum 7,3% din PIB. Dezechilibrul bugetului public a ajuns la finalul lunii septembrie la 5,14% din produsul intern brut (PIB), sub tinta convenita pentru trimestrul III, de 5,4% din PIB.(Sursa:9am)

Protestele si grevele nu-si mai au rostul in aceasta perioada, in conditiile in care guvernul a cazut, insa sindicatele nu renunta la negocierea salariului minim pe 2010 si asteapta sa vada cine va fi noul premier, a declarat presedintele CNSLR Fratia, Marius Petcu.

“Asteptam reactia presedintelui, sa vedem pe cine pune prim-ministru, iar in aceste conditii actualii ministri trebuie sa plece. Noi nu renuntam la negocieri si la intalniri, iar daca ramane actualul guvern, negociem cu el”, a spus Petcu, citat de NewsIn.

Presedintele CNSLR Fratia a adaugat ca, in actuala conjuctura economica, nu se mai poate discuta despre moratoriul cerut de cabinetul Boc II, intrucat protestele si grevele nu-si mai au rostul.

Anterior, liderul BNS, Dumitru Costin, declara ca ar prefera un guvern de tehnocrati ca sa continue negocierile incepute pe salariul minim, legea pensiilor si bugetul de stat pe 2010 sau ca sindicatele sa mearga in Parlament pentru a negocia revendicarile in cadrul comisiilor de munca din Senat si Camera Deputatilor.

Confederatiile sindicale si patronatele discuta la aceasta ora, la Ministerul Muncii, propunerile de modificare a legii pensiilor pe care guvernul Boc intentiona sa isi asume raspunderea in Parlament.

Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi cea de-a treia rectificare bugetară din acest an. Potrivit acesteia, Executivul va aloca 6,4 miliarde de lei instituţiilor din subordine. Foto (1)
 
Rectificarea bugetară a avut loc în urma unei colectări a taxelor şi impozitelor mai bună şi a unei creşteri economice peste aşteptări. Fondurile suplimentare rezultate au ajuns la mai multe ministere.

Cea mai mare parte, un miliard de lei, a fost destinată plăţii sporurilor salariale câştigate de magistraţi. Ministerul Transporturilor va primi şi el 450 de milioane de lei pentru investiţii în infrastructură. 

200 de milioane de lei vor merge la Ministerul de Interne sub formă de subvenţii pentru energia termică. Ministerul Dezvoltării şi cel al Mediului vor primi 150 de milioane de lei pentru cheltuielile provocate de inundaţiile din această vară.

În urma acestei rectificări, deficitul bugetar va rămâne la 2,3%.

Fiecare partid a anunţat ce premier ar propune, dacă ar avea majoritatea parlamentară. După variantele de premier, urmează cele ale unor viitoare Guverne. Ziarele de miercuri au publicat variantele vehiculate în culisele Partidului Democrat-Liberal. Foto (1)
 
“Evenimentul Zilei” scria că Theodor Stolojan nu are contracandidat la scaunul de premier. PD-L a pus pe hârtie două variante, una cu 17 şi alta cu 19 ministere. Cinci dintre acestea sunt însă considerate domenii prioritare: infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, descentralizare.

Pentru două dintre acestea, miniştrii sunt ca şi gata de lansare. Astfel, Vasile Blaga ar urma să conducă un minister al Descentralizării, Internelor şi Reformei Administrative, iar Radu Berceanu ar fi şeful la Transporturi. Pentru Educaţie, e preferat fostul ministru Mircea Miclea, La Agricultură este în cărţi Marian Hoinaru.

La Sănătate trebuie ales între Cristian Rădulescu, liderul deputaţilor PD-L, senatorul Dan Sabău sau Sorin Paveliu.

Pe listă sunt şi foşti miniştri din cabinetul Tăriceanu - Sulfina Barbu la Mediu, Gheorghe Barbu la Ministerul Muncii. Lui Gheorghe Pogea i s-a oferit un Minister al Energiei şi Resurselor, iar Adriean Videanu este vizat la Finanţe.

Monica Macovei este preferată la Justiţie, iar la Externe, Cultură şi Sport, încă nu se ştie cine ar fi potrivit.

Din “Gândul” aflăm că există o luptă între aripa conservatoare care propune miniştrii vechi şi un curent care ar vrea nume noi. Printre acestea, Monica Iacob Ridzi este în cărţi pentru un minister al Tineretului, iar europarlamentarul Roberta Anastase la Muncă, potenţial înlocuitor al lui Gheorghe Barbu. Pentru Sănătate ar avea şanse Sorin Paveliu.

Alegerile parlamentare din această toamnă ne vor costa aproximativ 160 de milioane de lei. Sau cel puţin aşa estimează Guvernul, care va aloca într-o primă etapă 100 de milioane pentru scrutinul din 30 noiembrie 2008.

Un candidat la funcţia de deputat nu va putea cheltui pentru campanie o sumă care să depăşească echivalentul a 350 de salarii minime brute, adică 175 de mii de lei, în timp ce pentru un candidat la funcţia de senator plafonul este de 500 de salarii minime brute, echivalentul a 250 de mii de lei.

Potrivit deciziei Guvernului, banii necesari alegerilor parlamentare din acest an sunt alocaţi din bugetul de stat, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, din bugetul Ministerului Internelor, Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Ministerul Administraţiei este cel care le va repartiza prefecturilor sumele necesare. Pentru românii din străinătate banii necesari alegerilor vor fi alocaţi din bugetul Ministerului Afacerilor Externe. Membrii birourilor electorale vor primi o indemnizaţie de 66 de lei pe zi, iar cei care asigură activitatea birourilor electorale vor primi 50 de lei pe zi.

Hârtia necesară pentru tipărirea buletinelor de vot, confecţionarea ştampilelor cu menţiunea “Votat” şi a timbrelor autocolante ce se aplică pe cărţile de identitate ale cetăţenilor cad în grija Ministerului Internelor. La alegerile parlamentare din toamnă nu va fi utilizată cartea de alegător.

Toate cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor vor fi făcute de ordonatorii de credite, cu informarea periodică a unei Comisii pentru transparenţă.

Conform noilor reglementări, în anul fiscal în care au loc mai multe scrutine, donaţiile primite de la o persoană fizică pot fi de până la 200 de mii de lei, echivalentul a 400 de salarii de bază minime brute pe ţară, pentru fiecare campanie electorală, iar donaţiile primite de la o persoană juridică pot fi de până la 1.000 de salarii de bază minime brute pe ţară - adică 500 de mii de lei. Donaţiile primite după anunţarea publică a datei alegerilor, de la persoanele fizice sau juridice, trebuie declarate Autorităţii Electorale Permanente în termen de cinci zile lucrătoare de la primire. Până pe 16 octombrie, vor fi întocmite listele electorale permanente şi vor fi puse la dispoziţia alegătorilor, spre consultare. (Sursa: The Money Chanel)

Guvernul Tăriceanu este un guvern al rectificărilor bugetare! Pentru a cincea oară, în decursul unui an şi jumătate, Executivul pregăteşte o nouă modificare în buget. Ministerele vizate sunt Transporturile şi Apărarea, două instituţii care vor primi fonduri suplimentare. Pe lângă acestea, Ministerul Agriculturii cere aproape 600 de milioane de lei pentru a-şi umple golurile din buget!

Ne daţi ori nu ne daţi! Pentru a doua oară în 2008, Guvernul va aproba o nouă rectificare bugetară, de data asta însă pentru da mai mulţi bani ministerelor.

Prima rectificare din 2008 a fost aprobată în martie, cand deficitul bugetar a fost redus de la 2,75% la 2,3% din Produsul Intern Brut. Bugetele ministerelor au fost atunci serios reduse. Cele mai mari sume au fost taiate de la Apărare, Agricultură, Sănătate şi Educaţie. Ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, declara în aprilie că, la a doua rectificare, vor fi acordate fonduri suplimentare ministerelor Apărării şi Transporturilor. Adică, celor două instituţii cărora în martie le-au fost tăiate 900 de milioane de lei.

Pe lângă acestea, Ministerul Agriculturii cere Finanţelor aproape 600 de milioane de lei pentru a-şi acoperi golurile din buget. Executivul a rectificat bugetul de mai multe ori atât în 2007, cât şi în 2006. (Sursa: The Money Chanel)

Ministerul Economiei anunta ca nu ia in calcul reducerea taxelor care intra in pretul benzinei si motorinei. Potrivit unui comunicat, aceasta masura nu ar duce la scaderea semnificativa a pretului combustibililor deoarece accizele si nivelul TVA-ului aplicate in Romania sunt mai mici decat taxele similare din multe state europene.
Anuntul vine dupa ce transportatorii rutieri din Romania au solicitat din nou scaderea taxelor la combustibili, al caror pret ridicat le-ar afecta foarte mult activitatea.

Replica Ministerului Economiei vine si ca un raspuns la cererea presedintelui Frantei de scadere a taxei pe valoare adaugata la combustibili la nivelul intregii Uniunii Europene.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat - printr-un comunicat de presa - ca pretul carburantilor din Romania tine mai mult de comportamentul pe piata al companiilor petroliere din Romania, decat de taxele si accizele pe care statul le impune in pretul carburantilor.

Statistica pusa la dispozitie de Ministerul Economiei arata ca, in Uniunea Europeana, doar Cipru practica o acciza mai mica decat Romania pe litrul de carburanti: 25 de eurocenti pe litru in Cipru, fata de 27 de eurocenti in Romania.

In comparatie, Franta percepe o acciza de 43 de eurocenti la litrul de carburant, Italia - 42 de eurocenti, iar Marea Britanie nu mai putin de 72 de eurocenti.

Cat despre taxa pe valoare adaugata aplicata combustibililor, Romania - cu un procent de 19 la suta - se afla la mijlocul clasamentului.

Adica este sub Suedia - care practica un TVA de 25 la suta, cel mai mare din Uniunea Europeana - dar peste Marea Britanie, care percepe doar 17,5 la suta.

Plecand de la aceste statistici, deputatul PNL Dan Radu Rusanu, membru al Comsiei de buget finante, spune la randul sau ca nu reducerea taxelor este solutia.

“Nu este de bun simt o solicitare a transportatorilor de diminuare a impozitelor si taxelor din pretul benzinei. Ar insemna ca o parte din cetatenii acestei tari sa suporte cheltuielile transportatorilor”, spune Dan Radu Rusanu.

Dan Radu Rusanu precizeaza ca, in acest moment, pretul benzinei din Romania se regaseste in proportie de doar 5-8 la suta in pretul marfurilor.

Reactiile autoritatilor de la Bucuresti vin pe fondul propunerilor unor lideri europeni ce raspund unei ingrijorari publice legate de pretul combustibililor.

Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a cerut ca TVA-ul aplicat combustibililor sa se reduca la nivelul intregii Uniuni Europene.

Aceasta masura ar fi necesara pentru a limita efectele cotatiilor record ale petrolului pe piata internationala.

Aceasta situatie a fost descrisa de premierul britanic Gordon Brown ca cel de-al treilea mare soc petrolier din ultimele decenii.

In acest sens, Gordon Brown a propus o hotarare la nivel global, care sa duca in cele din urma la stabilizarea pretului la petrol.

Dar ideea nu este una realista, spune analistul Andrei Postelnicu. El aminteste ca si pretul titeiului respecta principiul cererii si ofertei.

“In general preturile materiilor prime in piata globala fluctueaza liber. Ele cresc si scad in functie de fortele cererii si ale ofertei”, spune Andrei Postelnicu.

“Desigur, unii critici pot spune ca aceste preturi fluctueaza si in functie de toanele unor speculatori.”
“Dar in mare parte pretul aurului, petrolului, graului, al tuturor materiilor prime fluctueaza in functie de cerere si oferta”, spune Andrei Postelnicu.

Cotatiile au ajuns la 135 de dolari pentru un baril de petrol

Preturile carburantilor - determinate de majorarea pretului petrolului, care acum zece ani se vindea cu 10 dolari barilul - au atras proteste peste tot in Europa.

La Londra, sute de soferi de camioane au blocat saptamana aceasta una dintre marile artere ale capitalei britanice.

Si in Franta au avut loc proteste ale soferilor de camioane, carora li s-au alaturat si fermierii.
De asemenea, si pescarii din unele regiuni ale Spaniei au protestat fata de preturile combustibilior.(SUrsa: BBC)