Ce si cat se finanteaza in educatie

Ce si cat se finanteaza in educatie

Aproape dintotdeauna, ideea traditionala a fost ca gradul de calitate in educatie este direct proportional cu resursele alocate scolarizarii. Totusi, analiza datelor statistice si a informatiilor din teren ce se refera la relatia cauzala intre fonduri si rezultate a oferit pe de o parte rezultate neconcludente, iar pe de alta parte, solutii alternative pentru optimizarea calitatii educatiei. Folosind metode riguroase ale stiintei sociale, analistii s-au intrebat ce politica anume este necesara sau ce alternativa este de asteptat sa fie mai buna decat masura deja adoptata. In SUA, de pilda, cei mai multi elevi din ciclul primar si gimnazial frecventeaza cursurile unor scoli administrate de autoritatile locale si dublu

Surse: Victor Ponta ii deleaga atributiile de premier lui Gabriel Oprea, incepand de miercuri
Transportatorii acuza parlamentarii de producerea accidentului din Ungaria

finantate (local si guvernamental). Elevii se inscriu in scoli in functie de limitele stabilite de factorii locali. Nivelul cheltuielilor pe cap de elev difera atat de la o localitate la alta, cat si de la un stat la altul. Diferentele dintre cheltuieli au furnizat suficienta materie prima pentru ca analistii americani sa examineze daca o crestere a nivelului de cheltuieli/elev va duce la cresterea realizarilor elevilor. Conceptual, apare ca fiind logic faptul ca o crestere a resurselor in scoli, la nivel marginal ar conduce la cresterea calitatii educatiei oferite si, mai departe, la rezultate mai bune. Pe aceasta tema s-a dezvoltat o intreaga literatura care, finalmente, a esuat in a demonstra o relatie semnificativa si sistematica intre cheltuieli si rezultate. Deoarece simpla furnizare a fondurilor suplimentare in procesul traditional de educatie publica nu pare sa produca efectele dorite, decidentii ar trebui sa se intrebe de ce efectele atat de asteptate nu se produc sau de ce nu se mentin acolo unde se produc.

Alternative…
Una dintre acestea, experimentata actualmente in SUA, este aceea de a permite elevilor nu numai sa isi aleaga ce scoala publica vor sa urmeze, ci si o scoala privata finantata din surse publice. Din punct de vedere istoric, in Statele Unite, a existat o distinctie clara intre scolile publice si cele private, iar fondurile publice erau alocate scolilor. Lucrurile au evoluat, astfel ca, in acest moment, daca un elev alege o scoala privata, un anumit procent din cheltuieli va fi acoperit din fonduri publice. Comunitatile locale au introdus noua optiune pentru alegerea scolii deoarece se asteapta ca scolile private sa fie mai eficiente decat cele publice in procesul de invatare si achizitie scolara. Datele statistice referitoare la performanta elevilor in functie de tipul de scoala (publica sau privata) din ultimele doua decenii releva ca, in medie, elevii din scolile private au rezultate mai bune decat cei din scolile publice. Masurand efectele frecventarii scolilor private prin cunostintele insusite de elevi s-a ajuns la concluzia ca elevii care par sa aiba cele mai mari avantaje din inscrierea in scolile private sunt minoritatile si cei din mediul urban. Acesta tind sa aiba note mai mari in sistemul privat decat in cel public. Efectul paradoxal este urmatorul: copiii albi din suburbii nu au o performanta semnificativ diferita la examenele standardizate, indiferent daca sunt in mediul public sau privat. Cu alte cuvinte, experientele americane au fost dirijate pe o scala care este prea mica pentru a putea generaliza. In ciuda intentiilor pozitive si a planificarii detaliate, rezistenta la schimbare este, si in Statele Unite, un lucru obisnuit.

Comparatii europene

Mai multe tari din Europa de Vest permit elevilor sa-si aleaga scoala si ofera fonduri publice pentru alegerea facuta. In Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Spania, Luxemburg, Austria, Finlanda si Suedia, educatia privata este sustinuta partial sau total. Pentru a ne referi la problema scolilor publice si private in context international, se pot lua in calcul rezultatele la testele PISA din 2003. Ca parte a studiului sau, PISA a stabilit mai multe categorii de scoli: publice, dependente guvernamental. Analizand tipul scolii, media rezultatelor obtinute de cele 40 de tari OECD variaza de la 466 la 504. Cel mai slab punctaj a fost obtinut de scolile publice. Cele guvernamental dependente au obtinut un punctaj de 489, iar cel mai mare a fost repurtat de scolile private. In SUA, expertii care folosesc datele PISA examineaza daca diferentele intre realizarile elevilor in functie de tipul de scoala pot fi atribuite diferentelor socio-economice sau elevilor care le frecventeaza. Folosind aceleasi categorii, indicele ocupational al parintilor elevilor din scolile publice versus cele private a fost de 45 la 47. In timp ce aceste medii pot fi indicatori ai diferentelor, Woessmann (2007) si alti cercetatori germani au facut o analiza si mai riguroasa a datelor PISA pentru a controla factorii aditionali care ar putea sa influenteze rezultatele elevilor. Ei au conchis ca, intr-o masura covarsitoare, modul in care scolile sunt conduse si finantate e factorul decisiv. Dovezile empirice insinueaza ca fondurile publice ale scolilor private pot conduce la imbunatatirea calitatii educatiei. Asta in conditiile in care, Belgia si Olanda au politici de finantare a scolilor private, astfel ca aproximativ 70% dintre elevii din ciclul primar si gimnazial au optat pentru sectorul privat. Belgia reprezinta un caz aparte: statul a finantat toate scolile si nu exercita o autoritate reglementatoare asupra celor private in privinta curriculei sau a altor mecanisme. Cel mai interesant de observat este pozitia Belgiei in urma testului TIMSS din 2003. Conform rezultatelor, elevii belgieni s-au situat pe locul 6 la matematica intre cele 45 de tari participante. Ei sunt depasiti doar de tarile asiatice (Singapore, Coreea de Sud, Hong Kong, Taiwan si Japonia), iar in urma lor se claseaza elevii olandezi.

Noi si restul lumii

Conform ultimelor evaluari ale unor studii internationale care masoara nivelul de intelegere a textului scris la sfarsitul claselor primare (PIRLS 2006 – Progress in International Reading Literacy Study) si tendintele in predarea/invatarea matematicii si stiintelor (TIMSS 2007 – Trends in International Mathematics and Science Study), elevii romani au performante submediocre la citire, matematica si la stiintele exacte (chimie, fizica, biologie, geografie). Potrivit studiului PIRLS 2006, elevii romani au rezultate sub media internationala si mai slabe decat evaluarile precedente (2001 si 2003). Astfel, cu un scor mediu national de 489 de puncte din 1.000 posibile, Romania s-a situat pe locul 36, din 45 de state participante. Primele 7 sunt Federatia Rusa (565), Hong Kong (564), Singapore (558), Luxemburg (557), Italia (551), Ungaria (551), Suedia (549) si Germania (548).
La TIMSS, Romania a ocupat pozitia a 26-a din 48 de tari in care a fost sustinut testul (trebuie mentionat ca, in cazul nostru, nu au participat elevii din clasa a IV-a, ci doar cei din clasa a VIII-a). Punctajul obtinut: 461 (adica sub medie, care e 500). Cele mai bune rezultate au fost obtinute de Taiwan, Coreea de Sud si Singapore. Comparativ, Bulgaria a fost pe 23, Ucraina pe 25, Slovenia pe 12, iar Rusia pe 8.
Ce scot in evidenta aceste „reusite“? Un lucru simplu: ca nu se pune suficient accent pe stiinte in educatie. Ce concluzii se mai desprind? Una si una: ce nu se cere la examene nu este aprofundat deloc, iar daca se cere, este aprofundat de un numar mic de elevi, tarile asiatice, USA si multi dintre vecinii nostri inteleg importanta acestor materii pentru dezvoltarea lor economica pe termen lung. In predarea chimiei, biologiei sau fizicii se pune mult accent pe cunostinte si prea putin accent pe aplicarea acestora, iar la matematica nu avem cunostinte suficiente, insa aplicam bine ceea ce stim. Tipic! Un amanunt esential: educatia primeste, in Romania, de vreo doi ani, 6% din PIB. Sa speram ca, desi o legatura clara intre finantare si rezultate nu se poate stabili, la viitoarele evaluari internationale infuzia de capital se va simti in… clasament!

Alice Sava