AFP: Justitia romana are in continuare nevoie de supravegherea Europei

AFP: Justitia romana are in continuare nevoie de supravegherea Europei

Cangrenata de o lunga istorie de coruptie si de imixtiune politica, justitia romana se afla, in prezent, intr-o situatie mai buna, dar continua sa aiba nevoie de supravegherea Europei pentru a se debarasa de anumite rele, potrivit unor experti, citati de AFP.

Maria Basescu rupe tacerea: Dinescu sa-si ceara scuze, Traian Basescu nu m-a lovit niciodata, nici pe copii
Control la functionarii publici: Carti de munca necompletate de 11 ani

"Din 2004, cand presiunile din partea Europei s-au intensificat in vederea aderarii noastre (la Uniunea Europeana), progresele sunt importante", apreciaza judecatorul Cristi Danilet, unul dintre primii care au denuntat deriva unui sistem subminat de ani de dictatura.

Dupa patru ani de la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE), la 1 ianuarie 2007, puterea judiciara este independenta de Executiv, uneori mai mult decat in alte tari europene, iar parchetul anticoruptie (DNA) functioneaza in mod "convingator", potrivit unui raport al Uniunii. "Dar problemele persista", mai ales in privinta asanarii sistemului judiciar, a declarat fostul ministru al Justitiei Monica Macovei, initiatoarea unor reforme-cheie, intre 2004 si 2007. Un scandal de saptamana trecuta ilustreaza progresele inregistrate si pe cele care mai raman de facut.

O judecatoare din cadrul Curtii de Apel Iasi (nord), Georgeta Buliga, a fost anchetata pentru ca ar fi primit mita in valoare de cateva mii de euro, in schimbul unei hotarari favorabile, intr-un caz de partaj al bunurilor intre un barbat si fosta lui sotie. Alertat de femeie, parchetul anticoruptie a actionat rapid si a permis arestarea magistratului in flagrant delict. Insa fosta sotie afirma ca paznicul eticii profesionale, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu i-a acordat nicio atentie, atunci cand ea a sesizat aceasta institutie. Compus din magistrati, CSM a fost criticat de peste 350 de judecatori si procurori, in martie, pentru ca a ezitat sa ia masuri contra a doi judecatori din cadrul Inaltei Curti de Justitie, inculpati intr-un caz foarte mediatizat de trafic de influenta. "Reticenta fata de sanctionare da un semnal prost. Acest lucru acrediteaza ideea ca oamenii insarcinati cu aplicarea legii sunt mai putin stricti cu ei-insisi", a declarat Corina Rebegea, din cadrul Fundatiei Konrad Adenauer. Ingrijoreaza, de asemenea, ritmul lent al proceselor de coruptie politica la nivel inalt. Nicio hotatarare nu a fost, inca, pronuntata contra unor fosti ministri trimisi in fata tribunalelor de DNA, iar unele dosare asteapta o examinare pe fond de patru ani.

"Acest lucru diminueaza increderea in echitatea sistemului, pentru ca, in alte cazuri, hotararile sunt mai rapide", a subliniat Macovei. In opinia expertilor, mentinerea mecanismului inedit de supraveghere asupra Romaniei ramane esentiala, chiar daca legi recent adoptate au menirea sa limiteze practicile de intarziere a proceselor, criticate de Uniune. Tari ca Franta si Olanda vorbesc inclusiv despre posibilitatea intarzierii aderarii Romaniei la spatiul Schengen, pe care Bucurestiul o doreste in 2011, punand drept conditie inregistrarea unor progrese in domeniul justitiei. "Eu nu cred ca este necesara intarzierea intrarii Romaniei in spatiul Schengen, daca indeplinim criteriile tehnice. Ceea ce este cu adevarat crucial este mentinerea mecanismului de supraveghere", a insistat Laura Stefan, coordonatoare in domeniul luptei contra coruptiei, in cadrul Societatii Academice Romane (SAR).

Acesta este un mecanism care a contribuit la salvarea Agentiei de lupta contra coruptiei, insarcinata cu verificarea averii alesilor si functionarilor, amenintata de Parlament cu reducerea puterilor. Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a fost clar in aceasta privinta. "Suntem, inca, departe de a ne indeplini toate obiectivele. Supravegherea va fi ridicata atunci cand dosarele de mare coruptie vor fi judecate si cand CSM va elimina problemele de integritate din sistem", a declarat el. "Romania are, in continuare, nevoie de presiunea externa pentru a face reforme", a subliniat Danilet.