Traian Basescu, de Ziua Unirii Principatelor Romane

Traian Basescu, de Ziua Unirii Principatelor Romane

Presedintele Basescu a evocat in discursul sau de sarbatorire a Zilei Unirii de la Iasi marele eveniment istoric si a depanat amintiri din adolescenta petrecuta in capitala Moldovei, dar le-a vorbit si despre datoria politicienilor de a moderniza statul. "Ca de obicei, 24 ianuarie ne gaseste impreuna in orasul in care am copilarit, in orasul de care este legat inceputul intrarii mele in adolescenta. Iasiul in care Copoul este parte din sufletul meu, ca si statuia lui Cuza unde veneam cu scoala si sarbatoream 24 ianuarie", a declarat Basescu in fata romanilor adunati in Piata Unirii. Seful statului a mai declarat ca procesul de modernizare a Romaniei, inceput la 1859, nu poate fi intrerupt, cu atat mai putin

Pericol de explozie. Microbuz in flacari, in incinta benzinariei OMV din Nicolina
Statul a pus datornicii pe toaca. Vezi ce nume mari din Iasi stau prost cu datoriile. Surprize!

in aceasta perioada cand este nevoie de un proces de modernizare a statului, care "nu reprezinta o vorba, ci o necesitate pentru ca fiecare zi adauga exigente noi". "Modernizarea nu este doar treaba politicienilor, ci se face cand o natiune intreaga o cere. Va cer dumneavoastra, celor 22 de milioane de romani din tara si celor zece milioane de romani din afara tarii, sa fim parte la procesul de modernizare a Romaniei. Avem nevoie de modernizarea Constitutiei, a institutiilor statului si, mai mult decat orice, avem nevoie de modernizarea modului nostru de a gandi", a aratat seful statului. In finalul discursului, presedintele Basescu s-a aratat convins ca poporul roman poate face fata unei crize mai usor decat orice alta tara europeana, cu solidaritate si intelepciune.
De asemenea, seful statului a afirmat ca Romania are nevoie de o clasa politica ce trebuie sa sacrifice interesele de grup in favoarea romanilor, iar politicienii trebuie sa inteleaga ca nimeni nu poate fi mai presus de lege. "Putem trece de criza mult mai usor decat alte state ale Europei. Astazi, romanii au nevoie de o clasa politica ce trebuie sa sacrifice interesele de grup in favoarea natiunii. Este nu doar credinta mea, ci apelul meu catre clasa politica. Ceea ce trebuie sa inteleaga politicienii este ca nimeni nu poate fi mai presus de lege", a incheiat Traian Basescu. La randul sau, presedintele Senatului, Mircea Geoana, a precizat ca, la implinirea a 150 de ani de la Unirea Principatelor, romanii ar trebui sa se intrebe cate dintre idealurile acestui act istoric au fost realizate. „Dupa 150 de ani de la acest gest politic de geneza a statlui nostru, ar trebui sa ne intrebam noi, politicieni, dar si fiecare dintre romani, cat de multe dintre idealurile si viziunea unirii au ajuns astazi realizate. O parte importanta dintre acestea s-a realizat. Astazi, Romania nu mai are nevoie de Inalta Poarta, de Puterile garante. Suntem astazi, si spun asta cu mandrie, parte a lumii occidentale, ale caror valori ne-au inspirat si i-au inspirat pe parintii nostri fondatori. Dar trebuie sa spun in acelasi timp ca o parte importanta din legamantul, angajamentul, viziunea si proiectia peste Romania, pe care parintii fondatori au stabilit-o acum 150 de ani, in mare masura nu este respectata”, a mentionat Mircea Geoana. La randul sau, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a subliniat ca, la fel ca acum 150 de ani, Romania se afla astazi in fata unor reforme obligatorii pentru modernizarea statului. „Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Tarii Romanesti si al Moldovei a insemnat deopotriva un efort al politicienilor vremii, dar, in primul rand, o mare dorinta de unitate a tuturor romanilor. Reformele promovate de Cuza, improprietarirea taranilor, secularizarea averilor bisericesti, reforma codului penal, au insemnat la acea ora tot atatea fundamente pentru construirea statului roman modern. La 150 de ani distanta, Romania se afla astazi in fata unor noi reforme: revizuirea Constitutiei, revizuirea Codurilor penal si civil, continuarea cresterii economice. Romania are nevoie, la fel ca acum 150 de ani, de coagularea tuturor fortelor politice pentru a realiza cerea ce, pana la urma, acestea si-au asumat in fata romanilor”, a spus Roberta Anastase. In discursul sau, primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, a subliniat ceea ce ar putea inseamna astazi idealul unitatii nationale. „La 1859, Unirea Principatelor Romanea insemnat punerea Europei in fata faptului implinit. Ce ar insemna astazi idealul unitatii nationale? Cred ca cel putin cetatenia romana pentru toti romanii, oriunde s-ar afla acestia si, in special, cei din Republica Moldova, sudul Basarabiei si nordul Bucovinei. Puterea exemplului a functionat la 1859 si sunt convins ca puterea exemplului poate functiona si astazi”, a spus Dorin Chirtoaca. Dupa discursul oficialitatilor a urmat un Te Deum, dupa care a avut loc ceremonia de depuneri de coroane de flori la Statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piata Unirii. Dupa defilarea Garzii de onoare, cei prezenti, in frunte cu presedintele Traian Basescu, s-au prins intr-o imensa Hora a Unirii. In continuare, oficialitatile centrale si locale s-au deplasat pe jos, pe Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, catre Biserica „Trei Ierarhi”, unde au depus jerbe de flori la mormantul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. In jurul orei 13, oficialitatile venite de la Bucuresti au parasit Iasiul, indreptandu-se catre Focsani. Fata de ceilalti ani, manifestarile din acest an, organizate la Iasi cu ocazia aniversarii Unirii Principatelor Romane, au fost mult mai linistite, reprezentantii partidelor insusindu-si propunerea primarului Gheorghe Nichita, de a nu politiza evenimentul. Singura formatiune politica care nu a respectat acest pact a fost PRM, ai caror reprezentanti au venit in Piata Unirii cu steaguri ale partidului si imbracati in geci de culoare albastra pe care era inscriptionata sigla PRM. De la manifestari au lipsit reprezentantii PNL, desi anul trecut, acest partid transformase Piata Unirii intr-o mare de galben si albastru si impanzise blocurile din apropiere cu tablouri imense ale Bratienilor. (G.C.)