Primul transplant de telocite in infarctul miocardic, realizat experimental in China

Primul transplant de telocite in infarctul miocardic, realizat experimental in China

Cercetatorii chinezi au realizat cu succes primul transplant experimental de telocite in infarct miocardic la animale, dovedind astfel ca aceste celule pot reprezenta, in viitor, un tratament in regenerarea organelor vitale, a declarat, astazi, academicianul Laurentiu M. Popescu.

Un tehnocrat la putere. Noul premier al Greciei este Lucas Papademos
Rusia a autorizat tranzitul vehiculelor blindate NATO prin teritoriul ei

Telocitele – celule aflate in orice organ si descoperite de academicianul Popescu, impreuna cu echipa sa de la Institutul National de Patologie "Victor Babes" din Bucuresti – sunt considerate de catre specialisti o solutie pentru regenerarea organelor vitale.

"Prima piatra de hotar dintre teorie si aplicare practica a fost trecuta experimental prin realizarea primului homotransplant de telocite la sobolanii de laborator in infarctul miocardic. Injectarea telocitelor post-infarct miocardic imbunatateste semnificativ perfomanta cardiaca, ceea ce deschide o reala perspectiva – circa doi-trei ani – pentru repararea inimii post-infarct si la om, prin folosirea concomitenta de celule stem cu telocite", a declarat, intr-o conferinta de presa, Laurentiu M. Popescu.

Transplantul experimental – realizat de profesorul DQ Cai, directorul Key Laboratory for Regeneration Medicine de la Ji Nan University – a avut rezultate ce au aratat o imbunatatire clara a performantelor inimii bolnave, dupa cum marturisea, intr-un interviu, chiar realizatorul.

Academicianul Laurentiu M. Popescu a adaugat ca, urmare a infarctului miocardic, sunt activate circa 1.000 de gene din telocite, ceea ce inseamna sinteza catorva zeci sau sute de proteine benefice repararii cordului.

"In plus, o alta descoperire realizata recent a demonstrat faptul ca numarul de telocite in inima umana creste semnificativ de la nastere si pana la varsta de 20 de ani, iar dupa o perioada de stagnare, spre batranete, se inregistreaza o diminuare progresiva", a mai spus Popescu.

Pe de alta parte, cercetatorul spune ca, in Romania, nu vor putea fi folosite astfel de tratamente, din cauza lipsei fondurilor pentru dotari. In aceste conditii, se va lucra in colaborare cu cercetatorii chinezi si cu cei de la Universitatea Harvard din SUA.

Intors recent dintr-o calatorie stiintifica prin unele dintre cele mai importante universitati ale lumii, din SUA si China, academicianul L. M. Popescu a prezentat si planurile pe care le are, impreuna cu cercetatorii chinezi, in 2013 in ceea ce priveste telocitele, dar si care este stadiul parteneriatului dintre Universitatea Harvard si Institutul "Victor Babes" in legatura cu un proiect aflat in derulare.

Toate intrevederile din strainatate au avut ca subiect principal rolul probabil al telocitelor in viitorul medicinei regenerative – subiect care, de altfel, i-a adus academicianului roman doua distinctii din partea unor universitati de prestigiu din China.

Anul viitor, telocitele vor reprezenta subiectul a doua simpozioane internationale, organizate impreuna cu China, care vor avea loc la Bucuresti (4-6 aprilie) si Shanghai (19-20 octombrie) si care vor reuni cercetatori din peste 10 tari.

Prezent la conferinta de presa, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti, academicianul Ioanel Sinescu, a facut o scurta trecere in revista a cercetarii stiintifice romanesti in oncologie si transplant, precum si a cercetarii din diverse specialitati medicale, punand accent pe modalitatile terapeutice in medicina regenerativa. "Cercetarea stiintifica de varf este unul dintre obiectivele prioritare ale UMF «Carol Davila». Recunoasterea internationala a universitatii se realizeaza, inainte de toate, prin proiecte de cercetare stiintifica, multidisciplinare, in cooperare cu centre de profil prestigioase din Europa si din afara acesteia", a declarat rectorul UMF "Carol Davila".

Cu acelasi prilej, Sinescu a facut, in premiera, o scurta prezentare a proiectului UMF "Carol Davila" pentru 2013 in ceea ce priveste infiintarea unui institut de cercetare stiintifica multidisciplinar, acesta urmand sa beneficieze de multiple colaborari cu unitati europene performante.

La randul sau, dr. Tudor Panu, directorul general al Cord Blood Center Romania si unul dintre partenerii dezvoltarii proiectului legat de telocite, a declarat ca, in opinia lui, ca progresele extraordinare obtinute in domeniul cercetarii celulelor stem "ne-au adus cu cel putin un pas mai aproape de transformarea in realitate a unei fictiuni", domeniul medicinei regenerative conturandu-se din ce in ce mai clar de la un an la altul. "Acum cativa ani, ideea utilizarii unui organ creat in mod artificial sau descoperirea unor tratamente pentru boli incurabile parea pura fictiune. Iata, insa, ca dintre sursele de celule stem utilizate in prezent atat pentru indicatiile clinice standard, cat si pentru cele experimentale, sangele placentar se distinge prin avantaje unice", a mai spus Panu.

Astfel, doar in cursul acestui an, la nivel mondial au fost initiate trei noi trialuri clinice vizand utilizarea grefei de sange placentar la copii cu accident vascular cerebral (a sase cauza de deces in randul celor mici), autism, encefalopatie hipoxica neonatala (1-8 cazuri la 1.000 de nasteri si a cincea cauza de deces la copii sub 5 ani, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii).

Date fiind noile perspective de utilizare terapeutica in scop regenerativ, numarul grefelor eliberate, la nivel mondial, din bancile familiale a crescut exponential, in prezent peste 300 de grefe fiind deja utilizate ca tratament experimental la copii cu paralizie cerebrala (incidenta – doua cazuri la mia de nou-nascuti la termen), encefalopatie hipoxica neonatala, hidrocefalie etc.

In 2011, si grupul International Cord Blood Center a eliberat o grefa de sange placentar, utilizata ca terapie celulara regenerativa pentru tratarea unui copil din Slovacia care suferea de paralizie cerebrala. Transplantul a fost efectuat la Duke University Hospital din SUA

"Medicina regenerativa nu mai este o stiinta a viitorului, si acest lucru se datoreaza rezultatelor spectaculoase obtinute in prezent. Tandemul telocite – celule stem demonstreaza deja ca are un important cuvant de spus in medicina secolului XXI si ca, in curand, va reprezenta o sansa in plus la salvarea multor vieti", a concluzionat dr. Panu.