Criza zonei euro, mai aproape de final

Criza zonei euro, mai aproape de final

    UE are nevoie de o interventie pe termen scurt a BCE, de o strategie de crestere economica si de o reforma institutionala pentru a iesi din criza datoriilor.

Banca Vaticanului, suspectata de spalare de bani
Lovitura de stat in Egipt: Armata a pus stapanire pe televiziune

    Pana acum Europa indeplineste doar una si jumatate dintre aceste trei conditii, chiar daca pietele internationale au fost "euforice" dupa recentele vesti bune din zona euro.

Promisiunea achizitionarii nelimitate de bonduri de catre Banca Centrala Europeana, anuntul privind crearea unei uniuni bancare, decizia pozitiva a Curtii Constitutionale a Germaniei privind Mecanismul European de Stabilitate (ESM), un rezultat pro-european in alegerile din Olanda si o politica mai blanda a UE fata de Grecia au fost semnale pozitive.

 

Toate aceste masuri vin sa contrazica temerile, predominante vara aceasta, privind o posibila destramare a zonei euro, analistii incepand sa se intrebe daca acesta este inceputul sfarsitului crizei din euroland. Raspunsul ramane insa unul sceptic, pentru ca rezolvarea dificultatilor financiare a fost amanata prea mult, iar acum sunt prea mari pentru a putea fi abordate in contextul politic actual.

Desi BCE a iesit "la atac", are, deocamdata, mainile legate, pentru ca interventiile sale pe piata bancara sunt conditionate si ar putea veni prea tarziu.

Politica, piedica in calea economiei

Actiunile politice din ultima vreme au facut imposibil ca investitorii, consumatorii, companiile si bancile sa nu ia in calcul posibilitatea destramarii zonei euro si sa actioneze in consecinta. Au amanat unele investitii sau le-au reorientat catre piata locala, nu catre cea externa.

O decizie asupra iesirii Greciei din zona euro ar fi politica, deci ar iesi de sub controlul BCE. Un alt motiv de ingrijorare este scaderea PIBului si cresterea somajului in Spania.

"Absenta unor planuri credibile de crestere economica va face ca investitorii sa fie motivati de teama, nu de lacomie sau speranta, ceea ce va inrautati situatia economica inainte de a o imbunatati", remarca Charles Goodhart, profesor emerit la London School of Economics in publicatia citata. Reducerea PIB-ului in cheltuielile publice poate duce la pierderi la nivel macroeconomic in viitorul apropiat.

"Actiunile politice au facut ca investitorii, consumatorii, companiile si bancile sa ia tot timpul in calcul posibilitatea unei destramari a zonei euro si sa actioneze in acest sens."