De ce retinem mai bine figurile decat numele?

De ce retinem mai bine figurile decat numele?

Cercetatorii au descoperit ca motivul pentru care oamenii retin mai bine trasaturile fetei decat numele altor persoane are legatura cu un nivel crescut al hormonului oxytocin, denumit "hormonul socializarii", potrivit unui studiu publicat in Journal of Neuroscience, informeaza telegraph.co.uk.
Cercetatorii au descoperit ca hormonul oxytocin, cunoscut pentru faptul ca le ajuta pe mame sa stabileasca o stransa legatura cu bebelusii lor in timpul alaptatului, este totodata implicat in procesul de recunoastere a figurilor familiare.
"Recunoasterea figurilor familiare reprezinta o caracteristica esentiala a succesului interactiunilor sociale la oameni", a declarat Peter Klaver de la universitatea din Zurich, autorul

Google renunta la Gmail?
BlackBerry Z10 va costa 560 de euro (zvon)

acestui studiu, care a fost condus in colaborare cu Ulrike Rimmele, de la New York University.
"In acest studiu, am cercetat pentru prima oara efectul sistematic al hormonului oxytocin asupra memoriei sociale a oamenilor", au explicat oamenii de stiinta.
Cercetatorii le-au cerut participantilor la acest studiu sa foloseasca sprayuri nazale care contineau fie oxytocin fie placebo si le-au prezentat o serie de imagini cu fete umane si o serie de obiecte neinsufletite, precum case, sculpturi si peisaje.
Participantii au sustinut un test neanuntat a doua zi, cand s-au intors – li s-au prezentat unele dintre imaginile vizionate cu o zi in urma si cateva imagini noi, dupa care au fost rugati sa separe imaginile noi de cele pe care le-au vizionat in ziua precedenta.
Voluntarii care au folosit spray nazal cu oxytocin au recunoscut mai multe figuri din ziua precedenta fata de cei din grupul care au primit placebo.
Larry Young, de la Emory University, din Atlanta (statul american Georgia), considerat unul dintre marii experti in oxytocin, care nu a fost implicat in acest studiu, a declarat ca rezultatele acestuia "au o importanta majora in diverse afectiuni, precum autismul, in cazul caruia procesarea informatiilor sociale este in mod categoric afectata".