Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a fost astăzi audiat de către procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La ieşire, el a declarat că există câteva plângeri pe numele său privind închirierea unor spaţii comerciale în perioada în care a fost viceprimar general al Capitalei.

Ministrul a mai spus că este cercetat în calitate de făptuitor, dar că anchetatorii nu au început urmărirea penală împotriva lui.

Orban a mai fost cercetat la începutul acestui an pentru vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi fals în declaraţii, în legătură cu un accident de circulaţie în care a fost implicat. După mai multe săptămâni de cercetări, procurorii au decis să nu înceapă urmărirea penală împotriva lui.

Rapoartele deputaţilor jurişti în cazurile Adrian Năstase şi Miron Mitrea vor intra astăzi în dezbaterea plenului, iar marţi se va da votul final în privinţa avizării sau nu a cererii DNA privind începerea urmăririi penale a celor doi, a declarat secretarul Camerei, social-democratul Ioan Munteanu.  
Munteanu a explicat că, în cadrul şedinţei de astăzi a plenului, vor intra pe ordinea de zi cele două rapoarte ale Comisiei Juridice pentru deputaţii PSD, foşti miniştri, Adrian Năstase şi Miron Mitrea.

“Procedura este una destul de normală, ca şi în celelalte situaţii, respectiv Comisia prezintă raportul. Dacă unul dintre cei doi doreşte să ia cuvântul la început,, a poate să o facăşa cum poate să o facă şi la sfârşitul dezbaterilor, dacă va fi cazul”, a explicat secretarul Camerei Deputaţilor, care a adăugat că hotărârile privind avizarea începerii urmăririi penale se iau cu votul a două treimi din numărul deputaţilor.

Munteanu a menţionat că cel mai probabil votul final pentru cele două hotărâri va fi dat marţi, în sesiunea de vot final.

Cât priveşte publicarea pe site-ul Camerei a referatului DNA în cazul Năstase, Munteanu a precizat că nu s-a discutat nimic în cadrul şedinţei Biroului Permanent.

Potrivit regulamentului, Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului. În cazul în care ministrul este şi deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei. Rapoartele Comisiei se înscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi, iar cererea se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor.

În cazul în care Camera Deputaţilor decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va adresa ministrului Justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va înştiinţa pe preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.

Comisia juridică a finalizat rapoartele în cazurile Năstase şi Mitrea, în primul caz decizând să recomande plenului să nu avizeze începerea urmăririi penale, iar în cel de-al doilea caz nefăcând nicio recomandare.

Sursa: NewsIn

Curtea de Apel Bucureşti a decis să reducă de la 13 la 10 ani pedeapsa pe care a primit-o Ioana Maria Vlas în dosarul FNI. 
 
Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o, astăzi, pe Ioana Maria Vlas la zece ani de închisoare, decizie care o înlocuieşte pe cea dată de Tribunal în 2007, prin care fostul administrator al SOV Invest a primit 13 ani de detenţie în cazul FNI.  

În dosarul FNA, Ioana Maria Vlas - singurul arestat în cauză, este acuzată că ar fi înşelat, în calitate de preşedinte al SOV Invest, peste 13.000 de investitori ai fondului. Procurorii spun că prejudiciul ar fi depăşit 25 de miliarde de lei. Potrivit anchetatorilor, Vlas ar fi redactat şi semnat 28 de raportări fictive ale fondului şi le-ar fi adus la cunoştinţă investitorilor, prin presă.

Magistraţii l-au mai condamnat, în lipsă, şi pe fostul director general al Gelsor SA, Nicolae Popa la 18 ani de închisoare. În acelaşi dosar, Gavril Bătrîn, fost membru al Consiliului de Administraţie al societăţii SOV Invest, a primit doi ani de închisoare cu suspendare.

Fondul Naţional de Acumulare a fost înfiinţat de SOV Invest la începutul anului 1999 şi s-a prăbuşit o dată cu Fondul Naţional de Investiţii în mai 2000. Maria Vlas este judecată şi în cazul FNI alături de alţi 11 inculpaţi, pentru implicarea sa în prăbuşirea acestui fond.

Cei doi suspecţi în cazul uciderii interlopului gălăţean Marian Ivan s-au predat poliţiei. Este vorba de doi tineri, de 31 şi 25 de ani, care au dispărut de la domiciliu după crima de duminică noapte şi au fost daţi apoi în urmărire generală.  
Cei doi se află în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, iar procurorii vor încerca să obţină un mandat de arestare preventivă pe 29 de zile pe numele lor.

Marian Ivan va fi înmormântat după-amiază, la cimitirul Eternitatea din Galaţi. El a fost înjunghiat în noaptea de duminică spre luni în plină stradă, în faţa unui centru comercial.

Poliţiştii au declarat că e posibil ca infracţiunea să fi fost săvârşită pe fondul unui conflict mai vechi între Marian Ivan şi o altă grupare interlopă din Galaţi.

Marian Ivan, liderul lumii interlope galatene, a fost hacuit, in plina strada, de “autori necunoscuti”
Capul mafiei galatene, Marian Ivan, cel care a deschis o sala de arte martiale pentru luptatorul Ionut Iftimoaie, a fost lichidat, in plina strada, cu mai multe lovituri de cutit. Prieten la catarama cu Ion Clamparu, cu fratii Corduneanu de la Iasi si cu vecinul sau, Cracanatu? de la Braila, Marian Ivan a fost considerat “Nasul” interlopilor galateni. De cativa ani, el era in razboi cu un fost locotenent de-al sau, care si-a creat propria grupare, iar fostul subaltern a tocmit, duminica, un asasin pentru a-l ucide pe Marian Ivan.
Politistii inca nu i-au capturat pe asasini, insa au intrat in alerta, pentru a starpi din fasa un eventual razboi mafiot intre cele doua grupari.

Cel care a cerut sa iasa politistii in strada a fost chiar prefectul judetului Galati, care a recunoscut ca la el in ograda exista grupari mafiote: “Prefectul Gabriel Panaitescu a cerut politiei, Jandarmeriei si Politiei Comunitare sa intensifice masurile de asigurare a ordinii publice a cetatenilor. Solicitarea prefectului este motivata de uciderea in strada a unuia dintre reprezentantii lumii interlope din Galati, fapt care ar putea genera tensiuni si conflicte intre membrii diverselor grupari si bande de cartier

122 de infracţiuni în care au fost implicaţi elevi au avut loc în perioada februarie - aprilie 2008, cu 22,3% mai puţin decât aceeaşi perioadă a anului trecut, arată un comunicat al Poliţiei remis, miercuri, agenţiei NewsIn.

În lunile februarie, martie şi aprilie, au fost sesizate 122 de infracţiuni în care au fost implicaţi elevi, din care 40 săvârşite în şcoli gimnaziale, 56 în licee şi 26 în alte unităţi de învăţământ, faţă de 2007, când s-au înregistrat 157 de infracţiuni, ceea ce reprezintă o scădere cu 35 (-22,3%) de fapte a numărului total de infracţiuni în care au fost implicaţi elevi.

Comparativ cu 2007, a crescut numărul infracţiunilor sesizate având ca autor sau victime elevi din licee, în timp ce a scăzut numărul infracţiunilor sesizate având ca autor sau victime elevi din şcoli generale.

Din totalul de 122 de infracţiuni înregistrate anul acesta, 79 de fapte s-au întâmplat în afara unităţilor de învăţământ, iar restul de 43 de fapte fiind înregistrate în incinta acestora din cauza slabei calităţi a pazei. 52 dintre fapte au fost săvârşite de elevi, restul de 70 fiind comise de alţi autori, înregistrându-se un număr de 97 de victime elevi. Cele mai multe infracţiuni reprezintă loviri şi alte violenţe peste 35%, furt peste 25% şi tâlhărie peste 10%.

Printre cauzele care favorizează comiterea infracţiunilor cu autori elevi se numără neglijarea copiilor de catre părinţi şi slaba implicare a acestora în procesul educaţional, familiile destrămate, violenţa domestică şi părinţi consumatori de alcool, anturajul, informaţiile furnizate de mass-media, inclusiv supradimensionarea intenţionată a fenomenului violenţei în şcoli.

Printre cauzele care favorizează comiterea infracţiunilor cu victime elevi se număra portul ostentativ al bijuteriilor şi telefoanelor mobile scumpe, slaba calitate a pazei, naivitatea şi credulitatea elevilor.

La nivelul Municipiului Bucureşti, îşi desfăşoară activitatea un număr de 519 unităţi de învăţământ preuniversitar, dintre care 200 de grădiniţe, 207 şcoli generale şi 112 şcoli post gimnaziale (colegii, licee, grupuri scolare). Dintre acestea, 481 sunt asigurate cu pază umană (192 pază mixtă, 422 pază proprie, 242 pază prin societăţi specializate, 6 fiind asigurate de poliţia comunitară).
(Sursa: NewsIn)

Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată astăzi pe foştii miniştri ai Agriculturii, Decebal Traian Remeş şi Ioan Mureşan - primul, pentru trafic de influenţă, iar cel de-al doilea, pentru complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată - anunţă DNA.

Totodată, procurorii l-au trimis în instanţă şi pe omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, în sarcina căruia a fost reţinută infracţiunea de cumpărare de influenţă, în formă continuată.

“Totul este o minciună, vom demonstra că a fost o acţiune provocată de  Serviciile de Informaţii de la Ministerul de Interne şi de DNA (…) S-a pornit o ofensivă pentru dislocarea a câţi mai mulţi miniştrii din portofoliul PNL”, a declarat Ioan Avram Mureşan.

Anchetatorii au constatat că în zilele de 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, deţinută la acea dată, a acceptat şi primit produse alimentare în valoare de 1.500 RON şi suma de 15.000 Euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Ioan Mureşan. Banii şi produsele alimentare au fost primite în scopul favorizării firmei S.C. “Construct Europromt” S.R.L. Certeze (aparţinând fiului omului de afaceri Ciorbă Gheorghe) la câştigarea a două licitaţii publice de atribuire de lucrări de amenajări funciare, prin exercitarea influenţei pe care ministrul o avea asupra funcţionarilor însărcinaţi cu derularea procedurilor de achiziţie publică, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (I.T.R.S.V) Râmnicu Vâlcea - structură aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Omul de afaceri Gheorghe Ciorbă a oferit, prin intermediul lui Mureşan, ministrului Agriculturii Remeş, şi un autoturism de lux marca “Audi Q7″ în valoare de 65.000 Euro, fiind extrem de interesat în câştigarea licitaţiei de la I.T.R.S.V. Râmnicu Vâlcea. Procurorii spun că Mureşan a jucat rolul de intermediar, având la bază relaţia de prietenie cu Decebal Traian Remeş, în condiţiile în care, cei doi au fost şi colegi în Guvernul României în perioada 1997-2000.

La data de 6 octombrie 2007, procurorii l-au reţinut pe Ioan Mureşan, pentru o perioadă de 24 de ore, acesta fiind prezentat Tribunalului Bucureşti cu propunerea luării măsurii arestării preventive. Instanţa a dispus înlocuirea arestării preventive cu obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea. La data de 3 ianuarie 2008, aceasta a fost înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, valabilă până la 1 iulie 2008.

La data de 10 martie 2008, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului situat în municipiul Baia Mare, aparţinând lui Remeş, în vederea confiscării sumelor care au reprezentat obiectul infracţiunii de trafic de influenţă.

Dosarul a fost trimis judecătorilor Înaltei Curţi de Justiţiei şi Casaţie.
(Sursa: NewsIn)

Totul a fost surprins de un cameraman amator, imaginile fiind difuzate de Realitatea TV.

Potrivit Cotidianul, victima, membru al PD-L Dragomiresti, se afla in caravana de campanie a PD-L care se deplasa prin satul Mogosesti, pentru a face propaganda electorala candidatului democrat-liberal la turul al doilea al alegerilor pentru functia de primar.

Politistii sustin ca Gheorghe Carstea, 62 de ani, a iesit in fata caravanei si a inceput sa se certe cu primarul comunei si actualul candidat PDL pentru functia de edil-sef al localitatii, Adrian Cruceru, cu care avea conflicte mai vechi.

Caravana a trecut mai departe, dar, la intoarcere, Carstea a aparut cu un cutit si a inceput sa-i ameninte pe reprezentantii PDL. Un barbat in varsta de 68 de ani, care facea parte din caravana, a incercat sa-l dezarmeze, dar a fost injunghiat mortal de Carstea, informeaza Evenimentul Zilei.

Medicii Spitalului Judetean de Urgenta Dambovita au depus toate eforturile pentru a salva barbatul, insa, cu toate acestea, Nedelcu Anton a intrat in stop cardiorespirator si a murit, scrie Gardianul.

Vlas a stat “suficient” in arest preventiv, sustine Curtea de Apel Bucuresti. Perioada de peste 4 ani petrecuta de Ioana Maria Vlas in arest preventiv, in dosarul FNA, s-a dovedit “suficienta” legal, iar mentinerea masurii arestului preventiv ar fi incalcat dreptul ei la un proces echitabil, se arata in motivarea Curtii de Apel Bucuresti in urma careia Vlas a fost eliberata.
Curtea de Apel Bucuresti a retinut, ca si Tribunalul, ca termenul rezonabil privind arestul preventiv in cazul Ioanei Maria Vlas a fost depasit, dat fiind ca aceasta a fost arestata in data de 14 octombrie 2003, iar dosarul FNA se afla in fata instantei de fond, in al doilea ciclu procesual (dupa trimiterea spre rejudecare de catre instanta de apel).

Curtea de Apel a retinut, in motivarea deciziei penale din 7 aprilie, ca Ioana Maria Vlas a fost cercetata in stare de arest preventiv numai in dosarul privind prabusirea FNA, in FNI fiind cercetata in stare de libertate, respingand, astfel, incercarea procurorilor de a alatura cele doua cauze pentru a da amploare activitatii infractionale a lui Vlas.

“Cauza de fata nu este de o complexitate deosebita, (…) iar atitudinea autoritatilor desprinsa din faptul ca prima hotarare de condamnare a fost desfiintata si s-a trimis cauza spre rejudecare (…) nu poate fi imputata inculpatei, cum corect a retinut si prima instanta”, se arata in motivarea Curtii de Apel Bucuresti.

Curtea de Apel Bucuresti a mentinut hotararea Tribunalului Bucuresti din 2 aprilie 2008, de a o cerceta in stare de libertate pe Ioana Maria Vlas, hotarare apreciata de magistratii Curtii ca fiind legala si temeinica.

Magistratii Tribunalului Bucuresti au apreciat, in motivarea deciziei prin care au stabilit judecarea in libertate a Ioanei Maria Vlas in dosarul FNA, ca s-a diminuat pericolul ca aceasta sa se sustraga de la judecata.

Tribunalul Bucuresti a hotarat, in 23 martie 2006, condamnarea Ioanei Maria Vlas la sapte ani de inchisoare si doi ani interzicerea unor drepturi civile dupa executarea pedepsei.

Din acest caz aflat pe rolul instantei a fost disjunsa, in iunie 2004, partea cunoscuta sub numele Banca Agricola si privindu-l pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, parte ce a fost trimisa spre completare la Parchetul General. Procurorul de caz de la DIICOT, la randul sau, si-a declinat competenta in favoarea DNA, in 15 ianuarie 2007.

FNA a fost infiintat de SOV Invest la inceputul lui 1999 si s-a prabusit o data cu Fondul National de Investitii (FNI), in mai 2000.