18 judete sunt considerate de Ministerul Administratiei si Internelor cu risc crescut in ceea ce priveste desfasurarea alegerilor pentru turul II al prezidentialelor si, potrivit oficialilor institutiei, s-au luat masuri suplimentare in cazul acestora.

Astfel, Arges, Botosani, Buzau, Braila, Calarasi, Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Iasi, Mehedinti, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman, Timis, Valcea si Vrancea sunt cele 18 judete in care, potrivit ultimelor analize, riscul de turism electoral, fraude electorale si alte astfel de incidente este crescut, conform NewsIn.

Oficialii Ministerului Administratiei si Internelor au precizat ca planul de masuri prevede o atentie deosebita in aceste zone.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a fixat pentru 27 noiembrie primul termen de judecata in dosarul in care Adrian Nastase a fost trimis din nou in judecata in dosarul “Matusa Tamara”, pentru dare de mita, alaturi de fostul sau consilier, Ristea Priboi si fostul presedinte al ONPCSB, Ioan Melinescu

Presedintele CN al PSD, Adrian Nastase, scrie pe blogul sau, ca acest dosar este politic si ajunge in instanta intr-un moment politic - inceperea campaniei, avertizand ca-si va demonstra nevinovatia in fata judecatorilor.

“Acest dosar este un dosar care a inceput politic, a avut miza si obiective politice si, iata, ajunge in instanta tot intr-un moment politic. Nu sunt vinovat de acuzatiile care mi se aduc si voi demonstra acest lucru in fata judecatorilor. (…) Resping in mod categoric acuzatiile mincinoase formulate impotriva mea, in cadrul dosarului Melinescu. Este un dosar inceput in anul 2006, pe baza unor delatiuni facute de un om aflat in arest (Genica Boerica), si care nu are nici un fel de dovada in ceea ce priveste acuzatiile impotriva mea”, scrie fostul premier, transmite NewsIn.

Nastase aminteste ca acest dosar a fost respins “in mod clar de comisia juridica, printr-un raport negativ in care se constata ca este vorba de un dosar politic” si ca in ciuda acestor lucruri, el a cerut parlamentarilor sa voteze pentru urmarirea penala. “Dupa campania mediatica derulata impotriva mea, am considerat ca trebuie sa fac un gest de buna credinta si sa cer colegilor mei din Parlament, sa voteze impotriva raportului comisiei juridice si pentru inceperea urmaririi penale in cazul meu. Asta s-a intamplat pe 4 martie 2009. In acest fel, am vrut sa demonstrez tuturor ca nu ma ascund in spatele procedurilor, desi acestea imi dadeau dreptate, si ca am curaj sa merg in instanta”, mai scrie fostul premier.

“In aceste zile, la multe luni distanta dupa votul din Parlament, la aproape 4 ani de la deschiderea acestui dosar si, coincidenta sau nu, chiar in momentul inceperii campaniei electorale, procurorii (intamplator, este vorba de procurorul Paul Dumitriu, fost consilier personal al Monicai Macovei) finalizeaza rechizitoriul impotriva mea. Voi merge cu acest dosar in instanta, unde sunt convins ca voi obtine un verdict favorabil”, mai anunta Nastase.

Magistratii Tribunalului București au decis, marti, arestarea preventiva pentru 29 de zile a lui Nati Meir,acuzat de falsificare de moneda și inșelaciune, insa decizia instantei nu e definitiva, ea poate fi atacata cu recurs.

Potrivit NewsIN, Nati Meir a sustinut marti, la Tribunalul Bucuresti, ca banii cu inscriptia specimen erau ”de jucarie„ , iar politia ar fi stiut de existenta lor.

Anchetatorii continua cercetarile in cazul lui Nati Meir, pentru a stabili de unde provin banii pe care era inscriptionat cuvantul “specimen”, dar si pentru a-i identifica pe eventualii complici ai acestuia, se arata in referatul procurorilor trimis la instanta pentru emiterea mandatului de arestare.

Astfel, procurorii urmeaza sa audieze mai multe persoane si sa faca expertize pentru a stabili provenienta bancnotelor de 500 de euro inscriptionate cu “specimen”, gasite in sediul de campanie al lui Meir.

Potrivit anchetatorilor, prejudiciul produs de fostul candidat la presedintie este de 1.416.845 de lei, din acesta 1.293.600 de lei reprezentand banii dati ca imprumut, iar restul de 123.245 de lei, comisioanele primite pentru presupusele contracte de imprumut, noteaza procurorii in referat.Conform referatului procurorilor, in 13 septembrie Nati Meir i-a dat lui Marius Dumitru (n.r.- impresarul lui Adi Minune) 100 de bancnote de 500 de euro, plata partiala pentru prestarea unor servicii artistice de catre Adi Minune.

Nati Meir, retinut pentru inselaciune

Marius Dumitru a deschis plicul cu bani in prezenta fostului deputat, desi Meir il pusese sa semneze o “intelegere”, prin care il obliga sa nu deschida plicul mai devreme de 20 septembrie, in caz contrar fiind obligat sa-i plateasca lui Meir 50.000 de euro. Impresarul lui Adrian Minune si-a dat seama ca banii nu pot fi folositi, refuzand sa-i primeasca.

“In aceste conditii, inculpatul (n.r. -Nati Meir) i-a solicitat sa revina in cateva zile, cand i-a remis o fila CEC pentru aceeasi suma, instrument cu care partea vatamata s-a prezentat la o unitate bancara, afland ca e incorect completat”, sustin procurorii in referat.

In 9 octombrie Nati Meir i-a dat unui om de afaceri, Ilie Silvian Filoti, 258.000 de euro, in 496 de bancnote de 500 de euro, pe care scria “specimen” ca imprumut.

Omul de afaceri craiovean Ilie Silvian Filoti le-a spus anchetatorilor ca a incheiat cu Nati Meir un contract de imprumut cu garantie imobiliara, Meir promitandu-i acestuia ca il un imprumuta cu 942.875 de euro. Filoti a declarat la intrarea in Parchet ca Meir ii promisese ca va obtine creditul de la o banca americana.

Pentru imprumutul in bani falsi, Nati Meir a cerut un comision de 70.544 de lei, bani virati de Filoti in contul firmei fostului deputat. Mai mult, fostul candidat la presedintie nu i-a permis lui Silvian Filoti sa deschida plicul in care se afla prima transa a imprumutului, acesta observand abia acasa ca a primit bani falsi, se mai arata in referatul procurorilor.

Cea de-a treia persoana care a facut plangere impotriva fostului deputat este Stefan Ilinca. Acesta, spun anchetatorii, a virat in contul firmei lui Nati Meir 52.701 de lei, reprezentand comisionul pentru acordarea unui credit de 600.000 de euro, pe care, daca l-ar fi primit, ar fi fost in bani falsi.

Procurorii arata ca Meir aseza banii in pachete, pe mijlocul fiecarui pachet fiind aplicata o banda alba din hartie, asemanatoare cu cele puse de banci, care acoperea inscriptia ”BON POUR UN TOUR. SPECIMEN”.

Mai mult, pentru a-si convinge victimele, Meir le chema la sediul de campanie, unde le arata un rucsac plin cu bancnote false de 500 de euro, spunandu-le ca are de unde sa plateasca imprumutul convenit.

Nati Meir se apara sustinand ca a primit 700.000 de euro de la un prieten, Daahn Meir, care ar fi fost victima unei inselaciuni, acesta depunand chiar o plangere la IGPR. Ipoteza lui Meir nu este confirmata de anchetatori, care spun ca nu exista o astfel de plangere la politie.(Sursa: 9am)

Curtea de Apel Bucuresti a dispus, joi, amendarea ministrului Finantelor cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere a platii sporului de 50% pentru angajatii instantei supreme, pentru ca nu a respectat decizia CAB privind aceste sporuri.

Amendarea se pune in practica din 9 iulie, data la care s-a hotarat ca Ministerul Finantelor Publice trebuie sa plateasca 50% sporul de stres.
Hotararea de joi poate fi atacata cu recurs.

Curtea de Apel Bucuresti a decis, pe 9 iulie, admiterea cererii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) de anulare a executarii adresei Ministerului Finantelor, prin care s-a anuntat ca salariile angajatilor de la ICCJ nu vor mai include sporul de stres. Angajatii ICCJ au contestat, in instanta, actul Ministerului Finantelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratura declarand pentru NewsIn ca sefii ICCJ au refuzat sa plateasca, miercuri, 8 iulie, salariile angajatilor fara aceste sporuri.

A doua zi, pe 10 iulie, Guvernul a decis ca documentele de plata aferente cheltuielilor care nu au primit viza de control financiar preventiv vor fi acceptate de Trezorerie la plata doar daca Curtea de Conturi constata ca refuzul de viza nu este intemeiat.

Astfel, Executivul a hotarat modificarea OG 119/1999 privind controlul intern si cel financiar preventiv, in cadrul unei sedinte extraordinare a Executivului, in cadrul careia modificarea OG 119 a fost singurul act normativ de pe ordinea de zi.

In urma deciziei, Curtea de Conturi devine mediator intre Ministerul Finantelor si orice alt ordonator principal de credite.
MFP trebuie sa plateasca CSM, in termen de o zi, peste 350.000 de lei

Totodata, Curtea de Apel Bucuresti a decis sa oblige Ministerul Finantelor Publice la plata a 353.042 lei catre Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentand drepturi salariale. Decizia Curtii de Apel Bucuresti trebuie pusa in aplicare de catre Ministerul Finantelor Publice in termen de o zi, fiind executorie, dar nu definitiva.

CSM a comunicat, pentru NewsIn, ca membrii Consiliului nu si-au incasat drepturile salariale, inclusiv sporul de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, aferente lunii iunie. CSM nu a precizat motivul pentru care nu s-au ridicat salariile pe data de 10 iulie, insa surse din magistratura spun ca situatia ar fi similara celei de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde magistratii au refuzat sa isi ridice salariile fara sporul de stres de 50%.

Principalii suspecţi în cazul uciderii handbalistului român Marin Cozma au fost extrădaţi astăzi şi vor ajunge la Veszprem, scrie presa maghiară. Rafael Şandor şi Nemeth Gyozo s-au aflat în arestul poliţiei din Austria, acolo unde au fost prinşi.

Principalii suspecţi în uciderea lui Marian Cozma au ajuns în Ungaria Vezi Galerie Articol

Până acum cinci supecţi au fost arestaţi în cazul uciderii handbalistului român Marian Cozma în Ungaria.

Primii suspecţi reţinuţi au fost Raffael Sandor şi Nemeth Gyozo. Cei doi au fost arestaţi în Austria, când încercau să ajungă în Italia. Femeia care îi însoţea a fost eliberată pentru că nu s-a dovedit implicarea ei în cazul Cozma. Cel de-al treilea suspect, Ivan Sztojka, s-a predat poliţiei, iar al patrulea suspect, P. Gabor, a fost arestat la Budapesta.

Al cincilea suspect, cetăţeanul maghiar B. Csaba, în vârstă de 47 de ani, a fost arestat în această săptămână, de poliţia din Ungaria.

Tot în cazul Cozma, comandantul poliţiei Veszprem a fost sancţionat disciplinar pentru că a întârziat ordinul de dare în urmărire a unuia dintre suspecţi. Presa maghiară scrie că ordinul a fost dat de poliţia din Veszprem la câteva ore după ce bărbatul fusese deja prins. Întârzierea a fost motivată prin faptul că poliţiştii nu l-au găsit pe judecătorul de serviciu.

Ancheta internă a stabilit însă că agenţii minţiseră, iar magistratul a fost toată ziua la birou.

Pivotul echipei MKB Veszprem, Marian Cozma, a murit pe 8 februarie, după ce a fost înjunghiat mortal în zona inimii. Handbalistul român se afla într-un club din Ungaria, unde sărbătorea alături de coechipierii săi naşterea copilului unuia dintre aceştia.

Sursa: Realitatea TV

Un barbat, ramas neidentificat, a reusit sa jefuiasca un magazin specializat in sisteme de paza si supraveghere video.

In timp ce vanzatoarea iesise pentru cateva clipe, individul a furat nestingherit din casa 3.000 de lei. Femeia si-a dat seama ca a fost pradata abia dupa doua ore si a chemat politia.

Jaful a fost filmat de camerele de supraveghere din magazin. Inregistrarile nu i-au ajutat insa pe anchetatori sa il identifice pe barbat.

Patronul magazinului este hotarat sa ii dea hotului de urma cu orice pret si pune la bataie pentru asta chiar si o recompensa de 100 de euro.

Vicepreşedintele Bundestagului german, Susanne Kastner, a criticat vineri dur justiţia şi sistemul social din România, atrăgând atenţia că ţara noastră ar trebui “îşi aducă aminte de timpul când nu făcea parte din UE, când era mai silitoare şi îşi îndeplinea toate obligaţiile”. Foto (1)

“România nu ia în serios componenta socială şi crede că poate rezolva totul prin creşterea sa economică susţinută. Dar sistemul de protecţie socială este un factor important care ar creşte atractivitatea României”, a spus Susanne Kastner.

În ceea ce priveşte monitorizarea justiţiei de către Comisia Europeană, Kastner crede că această măsură este cu atât mai îndreptăţită cu cât România primeşte fonduri consistente de la UE. “România primeşte 33 de miliarde de euro de la UE până în 2013. Cine primeşte atât de mulţi bani europeni trebuie să se aştepte să fie monitorizat”, a declarat Kastner referindu-se la mecanismul de cooperare şi verificare al CE pe domeniul justiţiei din România. “Aşa cum a arătat şi recentul raport pe justiţie nu există suficiente motive pentru oprirea acestei monitorizări în 2009″, a adăugat Kastner.

“România ar trebui să îşi aducă aminte de timpul când nu era membră UE şi pe când era mai silitoare şi îşi îndeplinea toate obligaţiile”, a subliniat oficialul german. Kastner recunoaşte că este un critic dur al României. “Eu am fost un critic al politicii din România şi prin critica mea vreau să spun că România ar trebui să facă mult mai multe din punct de vedere social. Ştiu din mai multe surse că România nu face destule eforturi pentru consolidarea statului social de drept”, a accentuat Susanne Kastner, vicepreşedinte al camerei inferioare a Parlamentului german.

În opinia sa, statul trebuie să creeze mai multe structuri care să faciliteze susţinerea socială a celor care au nevoie: persoanele cu handicap, orfani, bătrâni, cei care trăiesc în sărăcie. “Mă aştept ca politica din România să instituie în domeniul social structuri care să ofere oamenilor posibilitatea să ducă un trai decent”, a afirmat politicianul social-democrat german. “România se va confrunta cu probleme majore în perioada următoare”, a atras atenţia Kastner. “Tot mai mulţi copii sunt lăsaţi singuri de părinţii lor care pleacă să muncească peste hotare, tot mai mulţi copii sunt îngrijiţi de buncii lor. Cum va arăta un asemena popor, unde copiii sunt astfel neglijaţi, peste 15 ani? Cred că este necesar ca problema copiilor să fie luată în considerare cât mai serios şi rezolvată”, a punctat ea. Oficialul german consideră că aceste probleme provin din lipsa de voinţă politică. “Faptul că aceste probleme sociale nu sunt rezolvate ţine de voinţa politică din România. Dacă se instituie o lege pentru protejarea copiilor atunci competenţele devin foarte clare. România are nevoie de o lege care să stabilească sumele alocate pentru îngrijirea copiilor, de o altă lege prin care să se stabilească cu claritate nivelele salariale şi, totodată, trebuie înfiinţate structurile care să pună în aplicare aceste prevederi legale”, a conchis Susanne Kastner.

Vicepreşedintele Bundestagului a avut vineri o întrevedere cu secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE Răduţa Matache, iar seara a participat la o recepţie oferită de Ambasada Germaniei cu ocazia sărbătoririi Zilei Unităţii germane. (Sursa: Realitatea)

Senatul a decis astăzi restituirea către Parchetul General a dosarelor Şereş şi păstrarea unei copii proprii, în condiţiile în care procurorii solicitaseră anterior acestei instituţii desecretizarea documentelor pentru continuarea urmăririi penale a fostului ministru.

Preşedintele de şedinţă, social-democratul Doru Ioan Tărăcilă, a explicat în debutul dezbaterilor că actele din cele peste 50 de volume remise de Parchet acestei Camere sunt copii ale dosarelor originale, care au fost ulterior disjunse într-o altă cauză.

“Nu există acte oficiale care să fie transmise Senatului, în acele dosare se găsesc exclusiv copii”, a informat Tărăcilă. El a adăugat că secretizarea lor de către Senat împiedică Parchetul General în continuarea cercetărilor, în cazul în care dosarele nu vor fi restituite. Tărăcilă a înaintat, în acest context, două soluţii - fie revenirea asupra deciziei de secretizare şi restituirea dosarelor, fie xeroxarea şi arhivarea copiei realizată pentru Senat.

Revenirea asupra deciziei de secretizare şi restituirea dosarelor a fost susţinută în plen de UDMR şi PD-L.

La rândul ei, preşedintele Comisiei juridice, liberala Norica Nicolai a propus eliberarea unei copii şi deplasarea reprezentanţilor Parchetului General la sediul Senatului pentru a copia documentele în cauză, alături de un reprezentant al Comisiei juridice şi al oficiului pentru documente secrete din Senat. Propunerea Noricăi Nicolai a fost susţinută de senatorul PC Gavrilă Vasilescu şi de PSD prin vocea lui Şerban Nicolae.

Parchetul General aşteaptă din 8 septembrie un răspuns la cererea prin care Kovesi solicită preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, să restituie dosarul de urmărire penală a lui Codruţ Şereş, ce a fost trimis în original. (Sursa: Realitatea)

La începutul lunii ianuarie, Direcţia Naţională Anticorupţie a început urmărirea penală împotriva a zece oameni de fotbal în legătură cu transferurile unor fotbalişti. Astfel, în acest dosar, procurorii anticorupţie au început urmărirea penală pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani împotriva lui Ioan Becali - fost impresar, Victor Becali - impresar, Gheorghe Copos - acţionar majoritar FC Rapid Bucureşti, Sică Puşcoci - avocat, Mihai Stoica - fost director al clubului de fotbal Oţelul Galaţi, actual preşedinte la Unirea Urziceni, Cristian Borcea - preşedintele executiv al FC Dinamo, Jean Pădureanu - preşedinte al clubului de fotbal Gloria Bistriţa, Mircea Stoenescu - fost preşedinte la Dinamo, Gheorghe Popescu - fost impresar şi Gheorghe Neţoiu - fost acţionar la FC Dinamo.

Fostul impresar Giovani Becali a venit, marţi, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru a i se prezenta materialul de urmărire penală în dosarul în care este anchetat, alături de alţi oameni de fotbal, privind transferurilor unor jucători în perioada 1999 - 2005.

Giovani Becali a părăsit după aproape trei orei sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), refuzând să facă declaraţii.

Luni, Victor Becali s-a prezentat la DNA, unde a stat mai bine de patru ore pentru a lua la cunoştinţă materialul de urmărire penală în ceea ce-l priveşte în dosarul transferurilor.

Procurorii DNA anchetează transferurile unor fotbalişti în străinătate din perioada 1990-2005, în acest caz fiind vizaţi mai mulţi oameni de fotbal. În acest dosar al transferurilor de fotbalişti, până în prezent, au fost audiaţi de procurorii anticorupţie mai mulţi conducători de cluburi, impresari şi fotbalişti.

DNA a început, la finalul lunii iulie, procedura de poprire a conturilor cluburilor de fotbal Dinamo, Rapid, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi.

Ieri seara in jurul orei 21:30  un barbat de 39 de ani si-a decapitat mama, dupa care i-a pus capul pe pervazul ferestrei locuintei si s-a aruncat in gol, de la etajul al doilea al blocului in care locuia, din cartierul Tudor Vladimirescu.

 Florin Astefanoaiei a luat o sabie pe care o avea in casa si i-a taiat pur si simplu gatul mamei sale.

Criminalul a scapat cu viata din tentativa de sinucidere si a fost transportat la Spitalul Sf. Spiridon.