Guvernul a alocat peste 434 de milioane de lei pentru construcţia şi reabilitarea de şcoli, grădiniţe, campusuri şcolare şi şcoli de arte şi meserii.  
Astfel, aproape 900 de şcoli şi grădiniţe din toată ţara vor primi aproape 130 de milioane lei pentru lucrări de reabilitare, pentru realizarea utilităţilor, reparaţii capitale sau pentru construirea unor sedii noi, potrivit NewsIn. Pentru construirea a 23 de campusuri şcolare din 15 judeţe, Guvernul a alocat peste zece milioane de lei.

Alte 30 de grupuri şcolare şi şcoli de arte şi meserii din 21 judeţe vor primi fonduri pentru reabilitare şi investiţii, în valoare de aproape 15 milioane de lei.

Peste 280 de milioane de lei au fost alocate pentru reabilitarea a circa 1.600 de unităţi şcolare din învăţământul preuniversitar de stat.

Premierul Tăriceanu a cerut ministerelor Educaţiei şi Internelor să colaboreze pentru pregătirea anului şcolar 2008-2009 “în condiţii cât mai bune”, iar prefecţilor şi autorităţilor locale - să ia măsuri astfel încât şcolile să fie pregătite pentru debutul anului şcolar.

Fostul ministrul social-democrat al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că unităţile de învăţământ nu sunt pregătite pentru începerea anului şcolar şi a acuzat actualul guvern că a acordat banii pentru reabilitarea şcolilor pe criterii politice. 

Andronescu l-a somat pe ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, să prezinte public o situaţie a modului în care sunt pregătite şcolile pentru 15 septembrie.

Fals la Ministerul Educaţiei. Pe listele cu olimpicii care pot intra fără examen la facultăţi apar mai mulţi elevi care n-au obţinut niciun premiu la olimpiadele naţionale, ba chiar s-au situat printre ultimii la astfel de concursuri.

Directorii liceelor pe care le-au absolvit elevi recunosc acest lucru, la fel ca şi oficialii din Ministerul Educaţiei Naţionale, care spun că este o greşeală pe care o vor îndrepta, după ce cazul le-a fost semnalat de Realitatea TV.

Patru dintre elevii care au participat în 2007 la Olimpiada Naţională de Fizică apar în evidenţele Ministerului Educaţiei că au obţinut premii. Doi dintre ei sunt din Bistriţa-Năsăud, iar pe site-ul oficial al Olimpiadei de Fizică rezultatele lor nu coincid cu evidenţele ministerului. Cei doi elevi din Bistriţa s-au situat pe locurile 76 şi 82 din cei 85 de participanţi la olimpiadă. Alţi doi elevi în cazul cărora ministerul a greşit sunt de la colegiile din Târgu-Jiu şi pe lista oficială apar că au luat locul doi şi trei la Olimpiada Naţională de Fizică. În realitate, unul dintre elevi a obţinut menţiune, iar celălalt s-a situat pe locul 79.

“Am verificat şi listele mele cu premiile şi menţiunile obţinute la naţională. Ştiu că copilul este foarte bun, e premiant, dar nu a reuşit să ia menţiune. Pe site-ul oficial al Ministerului Educaţiei, el apare că a luat premiul trei. Şi la noi nu apare. Păcat”, a declarat Elena Goga, directorul Colegiului Naţional Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu.

Conducerea Ministerului Educaţiei recunoaşte că a greşit când a întocmit lista cu olimpici.

“A fost o greşeală umană cauzată de mai multe documente care au fost introduse în program şi erau acolo şi prezenţi. Evident a fost imediat remediată. Aceştia nu se puteau înscrie fără diplomele de olimpiadă, pe care nu le aveau”, a explicat Mihaela Suciu, consilier al ministrului Educaţiei.

Potrivit legii, toţi elevii care au obţinut premii şi menţiuni la olimpiadele şi concursurile naţionale şi internaţionale recunoscute de către Ministerul Educaţiei se pot înscrie fără examen la facultate. În acest an, facultăţile foarte căutate de către elevi organizează examen de admitere, în consecinţă cei patru elevi în cazul cărora ministerul a greşit s-ar fi putut înscrie la facultate pe baza listei întocmite de minister.

Elevii au copiat mult la examenul de bacalaureat. O demonstreaza unul dintre profesorii care a fost intr-o comisie de corectare pentru lucrarile la Limba si Literatura Romana in Bucuresti.
Profesorul Gheorghe Radulescu sustine ca, desi a semnalat Inspectoratului Scolar ca a gasit zeci de lucrari cu pasaje identice, nimeni nu a luat masuri, informeaza NewsIn.

“Am constatat ca din cele 59 de lucrari pe care mi le-au dat sa le corectez, 17 dintre ele erau rezolvate fara copiere din manuale. (…) Celelate l-am pus pe serii in functie de cartile din care s-a copiat si am sesizat Inspectoratul”, a declarat Gheorghe Radulescu, profesor de limba romana.

Ca sa demonstreze ca elevii au copiat in masa, profesorul Gheorghe Radulescu a citit pasaje din lucrari ale elevilor care semanau perfect cu cele din cartile cu rezolvarile subiectelor. Spre exemplu, “Lucarile 607 si 608 sunt identice”.

Profesorul Radulescu cere anularea lucrarilor copiate din carti si solicita ca Ministerul Educatiei sa inceapa o ancheta. Pana la aceasta ora, nici reprezentantii Ministerului Educatiei, nici cei ai Inspectoratului Scolar Bucuresti nu au raspuns acuzatiilor, arata NewsIn.

Intr-o singura zi, in toata tara, 98 de elevi au fost eliminati de la examenul de bacalaureat pentru ca au copiat si au fost prinsi de catre profesori. Supraveghetorii i-au lasat pe copii sa copieze fie dupa fituici, fie cu ajutorul telefoanelor mobile. Numai in Bucuresti, au fost dati afara din comisii 15 profesori supraveghetori acuzati de fraudarea examenului. Faptele profesorilor si ale elevilor sunt sustinute si de numeroasele comentarii de pe site-ul Realitatea TV, unde participantii la BAC au fost incurajati sa faca relatari ale propriilor experiente.

Ministerul Educatiei a anuntat, inainte de inceperea examenelor, ca profesorii care, in timpul bacalaureatului, fraudeaza in vreun fel examenul, respectiv inlocuiesc sau falsifica lucrari, le spun elevilor solutiile sau sunt neglijenti, vor fi sanctionati penal.

Astăzi a început a doua etapă a admiterii computerizate în licee şi şcoli profesionale, pentru absolvenţii claselor a VIII-a care n-au participat la prima etapă sau au rămas nerepartizaţi. 

 
În total sunt peste 2.200 de candidaţi pe 32.000 de locuri rămase libere în licee şi şcoli de arte şi meserii din întreaga ţară. Completarea fişelor de înscriere se va face până la 8 iulie, iar din 12 iulie începe repartizarea computerizată.

Dacă şi după cea de a doua etapă rămân elevi care n-au ocupat locuri în licee şi şcolile de arte şi meserii, Ministerul Educaţiei va organiza şi a treia etapa de repartizare, în perioada 1-10 septembrie. La prima sesiune de repartizare, din 178.000 de elevi, aproape trei sferturi au ales locurile din licee şi un sfert au optat pentru şcolile de arte şi meserii.

Scurgeri de informaţii la bacalaureat. Ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, susţine că subiectele la proba orală de limba şi literatura română au fost aflate şi de la alte persoane, decât cele îndreptăţite. 
  
Ministrul susţine că va sesiza Parchetul.

Potrivit ministrului, scurgerile de informaţii provin de la mai multe centre de examinare.

Deşi nu a făcut precizări, se pare că ministrul Educaţiei se referă la modalităţile de rezolvare ale subiectelor, subiectele şi variantele de subiecte fiind publice.

Aproximativ 230.000 de absolventi ai clasei a XII-a, incep azi cu proba orala la Limba si literatura romana.
Subiectele pentru probele orale au un grad de complexitate care permite tratarea lor integrala in maximum 10-15 minute. Un candidat se considera “promovat” la proba orala, respectiv practica daca a obtinut minimum nota finala 5. Candidatul care a obtinut o nota sub 5 sau nu s-a prezentat la o proba orala este declarat “respins”, respectiv “neprezentat” si nu mai participa la probele urmatoare.
Fiecare profesor evalueaza raspunsul candidatului de la probele orale si practice cu note intregi de la 1 la 10, in functie de baremul de evaluare, astfel incat diferenta dintre notele celor doi profesori evaluatori sa nu depaseasca un punct. Nota finala la proba respectiva se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale.

Absolventii clasei a XII-a sustin probele de la bacalaureat in cele 674 de centre de examinare organizate la nivel national.

Protagonistul acestor scene, postate pe internet, este Liviu Aruxandrei, profesor de geografie la Liceul Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

După ce filmul a ajuns în presă, consiliul profesoral va lua în discuţie cazul dascălului.

În urmă cu 10 ani, Liviu Aruxandrei a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.

Nu este primul caz în care profesorii sunt surprinşi în posturi nu chiar potrivite, mai ales în faţa elevilor. În ultimii ani, pe internet au circulat mai multe filme în care vedem cum dascăli tineri sau mai puţin tineri, femei sau bărbaţi, fac orice să le atragă atenţia elevilor.

În urmă cu 5 ani, la banchetul de sfârşit de an, directoarea Liceului Dimitrie Bolintineanu din Capitală a început să-i dezbrace pe elevi la bustul gol. Tema muzicală era o celebră melodie a lui Joe Cocker, folosită mai ales în cluburile de streaptease.

Şahul ar putea deveni disciplină şcolară. Senatorii Adrian Păunescu şi Gheorghe Funar au venit cu o iniţiativă legislativă care prevede introducerea în şcoli a unei ore de şah pe săptămână, începând de anul viitor.
Funar şi Păunescu vor ca fiecare unitate de învăţământ să aibă un club de şah şi în fiecare an să se organizeze la nivel local, judeţean şi naţional un campionat de şah.

În plus, cei doi vor ca Ministerul Educaţiei să înfiinţeze şi o Casă a Şahului în Capitală. Este vorba de un complex dotat cu săli de şah şi o bibliotecă.

Ministerul educatiei a publicat pe site-ul http://www.subiecte2008.edu.ro, abia acum o luna, variantele de subiecte pentru probele orale la disciplinele: limba engleza, limba franceza, limba germana moderna, limba si literatura germana materna, limba si literatura croata, limba si literatura italiana, limba si literatura maghiara, limba si literatura romana, limba si literatura slovaca - profil real si uman, limba si literatura spaniola, limba si literatura turca materna - profil teologic si pedagogic, limba si literatura turca moderna, limba si literatura bulgara - profil uman, limba si literatura sarba - profil real si uman, limba si literatura ucraineana, limba rusa si limba rusa pentru minoritati.

Prima proba se sustine la limba si literatura romana, pe 23 si 24 iunie. Parintii pot asista la examen. Daca nu obtin minim 5 la una dintre probe, absolventii de liceu isi pot lua adio de la Bac’.Ministerul Educatiei instruieste la Olanesti, pe bani publici, 811 sefi de Comisii de examinare
Peste 230.000 de elevi, repartizati in 674 centre de examen, s-au inscris la prima sesiune a examenului de Bacalaureat, ce se va defasura intre 23 iunie - 9 iulie. Probele orale incep luni, cu examenul la romana, si vor continua pana vineri, cand incep pobele scrise, tot cu lb. romana. Probele orale sunt publice, astfel ca parintii pot asista la examinarea copiilor lor, avand in vedere ca acestea sunt eliminatorii. Examenul la romana se sustine timp de doua zile, pe 23 si 24 iunie. Pe 24 si 25 iunie va fi examenul la limba si literatura materna, iar pe 25 si 26 iunie - la limba si literatura moderna.

Candidatii trebuie sa intre in sala in ordinea afisata la centrele de examen, respectand ora prevazuta de comisie pentru fiecare grupa. Examinarea la probele orale/practice se realizeaza de catre doi profesori de specialitate, membri ai comisiei, in prezenta a cel putin 3 candidati. Fiecare profesor evalueaza raspunsul candidatului de la probele orale/practice cu note intregi de la 1 la 10, in functie de baremul de evaluare, astfel incat diferenta dintre notele celor doi profesori evaluatori sa nu depaseasca 1 punct. Nota finala la proba respectiva se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate de cei doi examinatori.

Probele orale sunt eliminatorii. In vederea sustinerii acestora, candidatii vor extrage un singur bilet, insa acestia au dreptul la un al doilea, caz in care nota va fi scazuta cu un punct. Subiectele pentru probele orale au un grad de complexitate care permite tratarea lor integrala in maximum 10 - 15 minute. Un candidat se considera “promovat” la proba orala/practica daca a obtinut minimum nota finala 5 (cinci). Candidatul care a obtinut o nota sub 5 (cinci) sau nu s-a prezentat la o proba orala este declarat “respins”, respectiv “neprezentat” si nu mai participa la probele urmatoare. La probele orale si practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei de dicteu melodic si armonic, de la profilul artistic - muzica.