Criza economică internaţională are efecte şi în România. 17.000 de români ar putea ajunge şomeri până la sfârşitul anului. Declaraţia aparţine ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu. Câteva mii de oameni şi-au pierdut deja slujbele după ce fabricile, îndeosebi cele de confecţii şi mobilă nu au mai primit comenzi la export. Disponibilizările în masă au fost făcute în judeţele din Moldova şi vestul ţării.

Situaţie gravă este la Vaslui unde disponibilizările în masă continuă şi în luna noiembrie. Motivul, spun agenţii economici, este că au scăzut comenzile în fabrici şi s-au făcut reduceri de personal. Cei care rămân fără un loc de muncă se plâng că îşi vor găsi cu greu un alt serviciu.

Peste 800 de vasluieni au fost deja disponibilizaţi, iar alţi 500 îşi vor pierde curând locurile de muncă.

“Sunt anunţate concedieri pe 1 noiembrie de peste 500 de persoane în ceea ce priveşte domeniul construcţiilor şi agriculturii, căci în mod traditional în această perioadă, firmele îşi restrâng activităţile”, a declarat Silviu Clanacia, director AJOFM Vaslui.

Judeţul Vaslui are o rată a şomajului de 7,8% şi ocupă locul doi în ţară, după Mehedinţi.

Disponibilizări vor fi şi în Iaşi. “Din datele AJOFM, în perioada următoare vor f disponibilizaţi peste 800 de oameni, estimările ne trimit la 2.000 de salariaţi în perioada următoare”, a anunţat prefectul judeţului Iaşi, Marius Bodea.

Lucrurile nu stau bine nici în vest. După ce în Cluj, aproape 1.000 de oameni au fost deja disponibilizaţi, patronii din judeţul Bihor au anunţat că o treime din investitorii italieni şi-ar putea închide fabricile din lipsă de comenzi.

Majorarea salariilor necorelata cu productivitatea muncii ar putea duce la ratarea criteriilor de convergenta pentru adoptarea euro, in urma unui mix de politici incoerente ce ar atrage accelerarea inflatiei, deprecierea leului si indepartarea investitorilor, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
“Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu este impotriva cresterii salariilor. Am putea spune, chiar dimpotriva. Trebuie insa sa privim cu luciditate si sa afirmam raspicat ca o crestere a salariilor mai mare decat a productivitatii muncii nu duce la un trai mai ridicat, ci, dimpotriva, la unul mai scazut, intrucat decalajul dintre cei doi indicatori fundamentali se sparge mai devreme sau mai tarziu in crestere galopanta a preturilor, depreciere a monedei nationale, indatorare externa”, declara, joi, Mugur Isarescu, potrivit discursului publicat, vineri, pe pagina de internet a bancii centrale.

In astfel de conditii, cresterea salariilor “influenteaza negativ investitiile si de aceea intarzie, in loc sa grabeasca, convergenta reala a economiei”, respectiv “conditiile necesare pentru o crestere economica rapida, sanatoasa si durabila”.(Sursa: Wall-Street)

Peste 100.000 de functionari publici vor intra, incepand de joi, in greva generala, blocand activitatea din primarii, trezorerii si case de pensii, daca salariul mediu nu va creste la 1.300 lei, a decis, vineri, Consiliul Unional al Aliantei Nationale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex.
“Activitatea administratiei publice va fi blocata, incepand de joi, daca Executivul nu va gasi o solutie pentru a majora salariilor functionarilor publici cu 50%, astfel incat venitul mediu sa creasca, incepand cu 1 noiembrie, de la 850 lei la 1.300 lei”, a declarat, vineri, pentru NewsIn, presedintele Aliantei Nationale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex, Vasile Marica.

Sindicalistii sustin ca majorarea salariilor functionarilor publici necesita un efortul bugetar de aproape 6 miliarde euro in 2009 si peste 350 milioane euro in acest an.

Negocierile purtate joi de liderii Sed Lex cu ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, au esuat dupa ce reprezentantul Executivului a sustinut in fata functionarilor publici ca majorarea salariilor bugetarilor ar atrage inflamarea deficitului bugetar pana la 7% din produsul intern brut (PIB) in 2009, ceea ce ar inseamna incalcarea, de catre Romania, a prevederilor Tratatului de la Maastricht si punerea in discutie a statului de membru UE.

Un nivel de 7% din PIB al deficitului bugetar este de peste doua ori mai mare decat plafonul maxim de 3% din PIB impus de UE, ca o conditie pentru aderarea la zona euro.

“Majorarea salariilor bugetarilor ar duce la o crestere a fondului de salarii cu 6 miliarde euro, iar acesta decizie ar insemna fie eliminarea investitiilor programate din bugetul de stat, fie un deficit de 7% (din PIB) in 2009″, declara, joi, Vosganian.

Ministrul adauga ca aceeasi masura ar avea drept consecinta, in acest an, “cresterea deficitului bugetar cu 1,5 puncte procentuale in ultimul trimestru”, in conditiile in care, dupa primele noua luni, acesta se plasa la 1,3 - 1,4% din PIB, iar Guvernul intentioneaza sa pastreze acest nivel si in octombrie.

“O astfel de masura ar antrena cresterea fara precedent a inflatiei, iar banca centrala ar fi nevoita sa modifice din nou dobanda de referinta. Se ameninta stabilitatea economica a Romaniei si se creeaza un conflict intre puterile statului. Doar Parlamentul reunit in ambele Camere poate decide in privinta majorarii deficitului bugetar”, a completat Vosganian.

Ministrul Economiei si Finantelor a subliniat ca “este nevoie de un punct de vedere clar din partea CSAT si BNR” in luarea unei decizii privind majorarea salariilor functionarilor publici, avand in vedere consecintele implicate.

“Daca majoram salariile bugetarilor cu 50%, nu putem respecta termenul de depunere a proiectului de buget si nici deficitul bugetar de aproximativ 2% (din PIB) in acest an”, concluziona Vosganian.

Ministerul Finanţelor a decis să modifice codul fiscal de săptămâna viitoare, astfel încât să fie suspendate, pe întreg anul 2009, toate impozitele pe tranzacţiile realizate pe piaţa de capital. În felul acesta, impozitul pe portofoliu mai lung de un an şi mai mic de un an se supendă, a anunţat ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. (Sursa: The Money Chanel)

Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi cea de-a treia rectificare bugetară din acest an. Potrivit acesteia, Executivul va aloca 6,4 miliarde de lei instituţiilor din subordine. Foto (1)
 
Rectificarea bugetară a avut loc în urma unei colectări a taxelor şi impozitelor mai bună şi a unei creşteri economice peste aşteptări. Fondurile suplimentare rezultate au ajuns la mai multe ministere.

Cea mai mare parte, un miliard de lei, a fost destinată plăţii sporurilor salariale câştigate de magistraţi. Ministerul Transporturilor va primi şi el 450 de milioane de lei pentru investiţii în infrastructură. 

200 de milioane de lei vor merge la Ministerul de Interne sub formă de subvenţii pentru energia termică. Ministerul Dezvoltării şi cel al Mediului vor primi 150 de milioane de lei pentru cheltuielile provocate de inundaţiile din această vară.

În urma acestei rectificări, deficitul bugetar va rămâne la 2,3%.

Luna septembrie poate fi numita „luna studentilor pe piata imobiliara” deoarece venirea acestora in Bucuresti ridica, in cele mai multe cazuri, nivelul chiriilor cu pana la 25%. In acest an, insa, consultantii imobiliari se asteapta ca nivelul chiriilor sa nu mai creasca la fel ca in anii precedenti, pentru ca oferta este mult mai mare, dupa ce multi proprietari nu au reusit sa isi vanda apartamentele.
Oferta este mai mare pe piata chiriilor de locuinte

„Desi este inca prematura o astfel de analiza, ne asteptam anul acesta ca nivelul chiriilor sa nu mai creasca la fel ca in anii precedenti deoarece oferta este mult mai mare, influentata de proprietarii care, nereusind sa-si vanda proprietatile, vor incerca sa-si fructifice locuintele detinute prin inchiriere”, ne-a explicat vicepresedintele Century 21 Romania, Gabriel Alexandru.

Si reprezentantii companiei de consultanta imobiliara MediaCity sustin aceeasi ipoteza. Potrivit acestora, dupa ce in ultima perioada preturile la vanzarea imobilelor au scazut, proprietarii care initial ar fi dorit sa isi vanda imobilele au trecut in expectativa in speranta ca vor vinde la momentul revenirii pietei.

„Acestia au optat pentru scoaterea la inchiriere a proprietatilor respective. Astfel, oferta de locuinte pentru inchiriere este mai mare la inceputul acestei toamne decat in aceeasi perioada a anului trecut, motiv pentru care nu ne asteptam la noi cresteri ale ratei chiriilor”, ne-au declarat brokerii MediaCity.
(Sursa: Wall-Street)

Alegerile parlamentare din această toamnă ne vor costa aproximativ 160 de milioane de lei. Sau cel puţin aşa estimează Guvernul, care va aloca într-o primă etapă 100 de milioane pentru scrutinul din 30 noiembrie 2008.

Un candidat la funcţia de deputat nu va putea cheltui pentru campanie o sumă care să depăşească echivalentul a 350 de salarii minime brute, adică 175 de mii de lei, în timp ce pentru un candidat la funcţia de senator plafonul este de 500 de salarii minime brute, echivalentul a 250 de mii de lei.

Potrivit deciziei Guvernului, banii necesari alegerilor parlamentare din acest an sunt alocaţi din bugetul de stat, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, din bugetul Ministerului Internelor, Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Ministerul Administraţiei este cel care le va repartiza prefecturilor sumele necesare. Pentru românii din străinătate banii necesari alegerilor vor fi alocaţi din bugetul Ministerului Afacerilor Externe. Membrii birourilor electorale vor primi o indemnizaţie de 66 de lei pe zi, iar cei care asigură activitatea birourilor electorale vor primi 50 de lei pe zi.

Hârtia necesară pentru tipărirea buletinelor de vot, confecţionarea ştampilelor cu menţiunea “Votat” şi a timbrelor autocolante ce se aplică pe cărţile de identitate ale cetăţenilor cad în grija Ministerului Internelor. La alegerile parlamentare din toamnă nu va fi utilizată cartea de alegător.

Toate cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor vor fi făcute de ordonatorii de credite, cu informarea periodică a unei Comisii pentru transparenţă.

Conform noilor reglementări, în anul fiscal în care au loc mai multe scrutine, donaţiile primite de la o persoană fizică pot fi de până la 200 de mii de lei, echivalentul a 400 de salarii de bază minime brute pe ţară, pentru fiecare campanie electorală, iar donaţiile primite de la o persoană juridică pot fi de până la 1.000 de salarii de bază minime brute pe ţară - adică 500 de mii de lei. Donaţiile primite după anunţarea publică a datei alegerilor, de la persoanele fizice sau juridice, trebuie declarate Autorităţii Electorale Permanente în termen de cinci zile lucrătoare de la primire. Până pe 16 octombrie, vor fi întocmite listele electorale permanente şi vor fi puse la dispoziţia alegătorilor, spre consultare. (Sursa: The Money Chanel)