Acesta sustine ca “teribila Coalitie” a risipit bugetul de stat pe investitii nefolositoare, date pe pile, unor ministri “preferati”.

“Ultimul an a reprezentat esecul strategiei puse in aplicare impreuna de PSD si PDL: traiul pe datorie. Culmea, in an de criza, guvernul PSD-PDL a reusit sa cheltuiasca cu 10% mai mult decat guvernul liberal in 2008. Asta nu i-a impiedicat pe cei de la PSD si PDL sa le ceara romanilor sa stranga cureaua, in timp ce Guvernul arunca cu bani pe scene de 70,000 de euro sau contracte de publicitare de milioane de euro.”, scie Tariceanu pe blogul sau.

Fostul premier sustine ca un buget pe 2010 facut de PDL ar arunca Romania in faliment.

“Traiul pe datorie se apropie de sfarsit. Ne cam apropiem de fundul sacului. De aici si viteza cu care PSD si PDL – pana mai ieri dusmani – par dispusi sa lase deoparte orice conflicte pentru a trece Bugetul. Doar, doar o veni mai repede transa de la FMI. Un Buget facut pe genunchi de PSD si PDL ar reprezenta cea mai grava eroare, pentru ca va arunca definitiv Romania in faliment”, este de parere Tariceanu.

Cititi si: Guvernul Boc, desemnat sa prezinte bugetul pe 2010

Modelul german

Acesta considera ca singura sansa de supravietuire este un buget de dreapta, bazat pe scaderea impozitelor si taxelor si pe un program agresiv de investitii

“Singura sansa este ca Romania sa aiba un buget de dreapta, bazat pe scaderea impozitelor si taxelor si pe un program agresiv de investitii. Uitati-va la ce se intampla in Europa. Germania, Franta, Italia si Suedia au anuntat impozite mai mici pentru ‎2010. Relansarea economica, chiar cu riscul cresterii deficitelor bugetare - este strategia la care apeleaza guvernele din ce in ce mai multe state europene. Cancelarul german, Angela Merkel a anuntat la sfarsitul lui octombrie ca germanii vor plati impozite mai putine si ca intreprinderile germane vor plati taxe mai mici. Statele europene isi continua politica de scadere a impozitelor si de investitii. Pana si Bulgaria va reduce TVA-ul de la 20% la 16%”, arata fostul premier, dezamagit de sitautia in care tara noastra a ajuns dupa un an de guvernare PDL-PSD.

Potrivit secretarului de stat din Ministerul Muncii, in urma unor intelegeri cu conducatorii institutiilor publice, poate fi redus programul zilnic cu cateva ore, pot fi acordate zile intregi de concediu fara plata sau poate fi utilizata o formula “mixta”.

Avand in vedere, insa, intarzierea cu care va fi aplicata Legea, din cauza atacarii actului normativ la CCR, economiile la bugetul de strat vor fi mai mici de 1,6 miliarde de lei, cat se estima initial.

In ceea ce priveste reorganizarea agentiilor guvernamentale, Seitan a declarat ca trebuie modificate actele normative privind organizarea fiecarei institutii in parte. Unele dintre aceste acte normative sunt Hotarari de Guvern si pot fi modificate de Cabinetul demis tot prin HG, dar majoritatea sunt Legi, iar pentru acestea din urma trebuie gasita o formula juridica.

Un Guvern demis poate emite doar Hotarari de Guvern, neavand posibilitatea de a adopta Ordonante sau de aproba proiecte de Lege.
Potrivit Legii privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu CE si FMI, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament, institutiile publice au obligatia de a diminua cheltuielile de personal in medie cu 15,5% lunar. Reducerea cheltuielilor se poate face si prin acordarea a pana la zece zile lucratoare fara plata in intervalul octombrie-decembrie 2009. Legea prevede insa ca modalitatea de aplicare a acestor masuri se stabileste cu acordul salariatilor, cu consultarea organizatiilor sindicale.

Guvernul nu a putut, insa, sa aplice masura incepand din octombrie, asteptand decizia Curtii Constitutionale (CCR), care a respins miercuri sesizarea PNL privind neconstitutionalitatea Legii de reorganizare a unor autoritati si institutii publice si a Legii salarizarii unice. Acestea sunt doua dintre actele normative impuse de acordurile de finantare incheiate cu institutiile internationale, asupra carora Guvernul condus de Emil Boc si-a asumat raspunderea in Parlament.

Liderii Aliantei Bugetarilor, organizatie la care au aderat mai multe federatii sindicale, se vor intruni astazi pentru a decide ce variante sunt pentru reducerea ceruta de lege de 45 la suta a cheltuielilor cu personalul. “Nu vrem sa ne taie cum vor ei din salarii. In total, cheltuielile de salarii trebuie sa scada cu 45% in noiembrie si decembrie pentru ca trebuie compensat faptul ca nu s-au facut reducerile in luna octombrie”, a explicat liderul Sed Lex Vasile Marica pentru Cotidianul. Unii lideri sindicali au avansat propunerea ca acele 10 zile de concediu neplatit sa fie luate in perioada alegerilor, insa Marica sustine ca s-ar putea ca cei din conducerea ministerelor sa o respinga, “pentru ca exista o prevedere in lege care le da dreptul sa decida cum se fac aceste reduceri”. In plus, a adaugat liderul Sed Lex, “n-am cum sa elimin o varianta de castig a unora dintre bugetari care vor lucra in sectiile de votare ca sa castige un milion de lei in plus la salariu”.
Pentru acest an, Guvernul s-a angajat, prin Acordurile cu FMI si Comisia Europeana, la un deficit bugetar de maximum 7,3% din PIB. Dezechilibrul bugetului public a ajuns la finalul lunii septembrie la 5,14% din produsul intern brut (PIB), sub tinta convenita pentru trimestrul III, de 5,4% din PIB.(Sursa:9am)

Cele mai multe suspendari de activitate s-au inregistrat in Capitala (17.197 societati, in crestere cu 1228%), judetul Cluj (6.770 societati, in crestere cu 2259%), judetul Brasov (cu 5.330 societati, mai mult cu 1054%), judetul Bihor (4.658 societati, in crestere cu 1437%) si judetul Timis (4.168 societati, in crestere cu 1202,5%), arata datele ONRC.

In ceea ce priveste dizolvarile voluntare, in primele noua luni din acest an s-a inregistrat, la nivelul intregii tari, o crestere de 472,50%, la 14.696, fata de 2.567 in intervalul ianuarie-septembrie 2008.

Astfel, cele mai multe dizolvari voluntare au fost in Municipiul Bucuresti (3.601 societati, in crestere cu 463%), judetul Bihor (1.019 societati, mai mult cu 672%), judetul Brasov (805 societati, mai mult cu 576%), judetul Arges (752 societati, in crestere cu 691%) si judetul Valcea (744 societati, cu 736% mai multe).

Datele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC) arata ca si radierile voluntare in perioada mentionata mai sus au crescut cu 173%, de la 11.296 in intervalul ianuarie-septembrie 2008 la 30.795 in primele noua luni din acest an.

Si in acest caz, cele mai multe radieri voluntare s-au inregistrat tot in Bucuresti, cu 3.283 societati, mai mult cu 334%. Urmeaza judetele Prahova (1.727 societati, mai mult cu 144%), Timis (1.411 societati, in crestere cu 536%), Valcea (1.171 societati, mai mult cu 63%) si judetul Bihor (1.142 societati, mai multe cu 258%).

Astfel, datoria pe termen mediu si lung reprezenta 78,1% din totalul datoriei externe a Romaniei, la finalul lunii august, in crestere cu 17,3% fata de finalul lui 2008, potrivit datelor revizuite ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in vreme ce ponderea datoriei pe termen scurt a scazut la 21,9% din datoria externa, fata de cea de la 31 decembrie 2008, informeaza NewsIn.

Banca centrala, care publica pana recent doar datoria pe termen mediu si lung, a inceput sa adauge din februarie si date despre datoria pe termen scurt. Multi analisti straini au avertizat in ultimele luni despre un eventual pericol reprezentat de datoria pe termen scurt (n.r. cu scadenta de pana la un an) asupra Romaniei in 2009, in conditiile restrangerii finantarii disponibile.

Intre timp, Romania a ajuns la un acord cu FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si BERD pentru o finantare de circa 20 miliarde euro pentru doi ani, din care 11,8 miliarde euro ar trebui sa intre in acest an.

La finalul lunii august, datoria pe termen scurt a Romaniei insuma 16,85 miliarde euro, in scadere cu 5,35 miliarde euro (24,1%) fata de nivelul de la finalul anului trecut.

Daca datoria pe termen scurt s-a diminuat, cea pe termen mediu si lung a ajuns la 31 august la 60,068 miliarde euro, fiind cu 17,3% mai mare decat la sfarsitul lui 2008, in principal ca urmare a intrarii primei transe de 4,37 miliarde DST (4,775 miliarde euro) de la Fondul Monetar International. Datoria externa negarantata public insuma 36,674 miliarde euro la 31 august 2009, fiind mai mare cu 4,72% (1,653 miliarde euro) fata de sfarsitul anului 2008.

Datoria externa publica si public garantata a fost, la finalul lunii august, de 11,844 miliarde euro, fiind cu 10,35% mai mare decat la 31 decembrie 2008, iar ponderea ei in totalul datoriei externe a crescut la 15,39% de la 14,62% la sfarsitul anului trecut.

In acelasi timp, datoria publica directa, ce include imprumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finante si autoritatile administratiei publice locale, a crescut de la 9,012 miliarde euro la finalul lui 2008 la 10,248 miliarde euro la sfarsitul lunii august.

Iar datoria public garantata, ce se refera la imprumuturi externe garantate de Ministerul de Finante si autoritatile administratiei publice locale, a scazut usor - cu 125 milioane euro - fata de finalul anului 2008, pana la 1,596 miliarde euro.(sursa: 9am)

Realitatea trece in revista cele mai importante costuri aditionale care ar trebui luate in calcul la luarea deciziei de cumparare prin credit a unei locuinte.

Unele dintre cele mai mari cheltuieli aditionale, dar obligatorii sunt cele legate de legalizarea actului de vanzare - cumparare, precum si de autentificarea contractului de ipoteca. Acestea depasesc, in medie, 4.000 de lei sau 1.000 de euro.
Valoarea depozitului colateral, adica a ratei pe trei luni, obligatorie prin programul Prima Casa se ridica, pentru un imprumut maxim de 60.000 euro, la 1.000 de euro.
Raportul de evaluare a imobilului costa si el aproximativ 100 de euro (400- 500 lei).
Comisionul pentru agentia imobiliara, in cazul in care apelati la serviciile unei astfel de firme. Acesta este de 3-4% din valoarea tranzactiei. La un pret de vanzare de 60.000 de euro, acest comision poate sa mai adauge inca 2.400 de euro la totalul cheltuielilor.

Cele mai importante astfel de cheltuieli aditionale pot ajunge aproape de 5.000 de euro.

“Nivelul saraciei este estimat sa creasca la 7,4% din populatie in 2009, iar proportia copiilor care traiesc in saracie absoluta este anticipata sa urce la 10,7% in 2009, de la 7,8% in 2008″, avertizeaza Banca Mondiala, potrivit NewsIn.

In strategie se mai arata ca, desi cea mai mare parte a populatiei sarace locuieste in zona rurala, gradul de saracie este asteptat sa creasca mai rapid in mediul urban (unde este anticipat un avans al saraciei cu 40% in acest an) decat in cel rural (+30%). Banca Mondiala anticipeaza ca si antreprenorii - din alte domenii decat agricultura - vor fi afectati, ca urmare a impactului crizei economice.

In 2008, numai 5,7% din populatia Romaniei traia in saracie, dupa ce cresterea economica din anii anteriori a scos din saracie sute de mii de oameni. De altfel, numarul romanilor care traiau in saracie absoluta scazuse de la 2,1 milioane persoane in 2007 la 1,2 milioane persoane in 2008.
Cele mai mici cheltuieli pentru protectia sociala din UE

Banca Mondiala subliniaza ca sistemele de protectie sociala actuale nu se adreseaza prea bine saraciei, iar cheltuielile pentru protectie sociala raportate pe cap de locuitor sunt in Romania cele mai mici din Uniunea Europeana.

Si cheltuielile pentru programe care sa tinteasca reducerea saraciei sunt foarte mici, daca se raporteaza la produsul intern brut (PIB) sau la nevoi, mai arata BM, care precizeaza ca aceste cheltuieli chiar au scazut in ultimii ani.

“Bugetul necesar pentru finantarea cererii de asistenta financiara pentru combaterea saraciei cronice si ajutorul pentru someri si persoanele vulnerabile la saracie vor reprezenta o provocare dificila, tinand cont de spatiul de manevra fiscala scazut”, subliniaza BM. (Sursa: 9AM)

Pe piaţa interbancară un euro se tranzacţionează cu 4,2930 lei Vezi Galerie Articol

Băncile vând euro în această dimineaţă cu 4,29 lei, cu 3 bani mai mult decât cotaţia oficială de joi.

După ce la începutul săptămânii, moneda naţională s-a depreciat şi a ajuns la 4,31 lei, în ultimele 3 zile, leul a revenit până la valoarea de 4,26 lei. Analiştii spun că această apreciere se datorează intervenţiei indirecte a Băncii Centrale.

De altfel, oficialii BNR monitorizează atent evoluţia monedei naţionale în raport cu euro, pentru că intenţionează stabilizarea cursului valutar.

Astăzi, la ora 13:00 vom afla cursul oficial al monedei europene, care va fi valabil până luni.

Sursa: Realitatea TV

Romania a castigat procesul cu Ucraina pentru niste privati

Academia Catavencu anunta marti, la scurt timp dupa aflarea verdictului de la Haga, ca “bucata de platouas continental dupa care salivam nu va fi a noastra, nici a urmasilor urmasilor nostri, ci a contemporanilor nostri capitalisti de la Petrom si Sterling”.

Desi contractul de concesiune este semnat inca din 1992, controversele au izbucnit dupa decizia CIJ. Potrivit Cotidianul, pe vremea guvernului Stolojan, a fost emisa o hotarare de guvern care aproba “contractul pentru explorarea si impartirea productiei de hidrocarburi din perimetrele nr. 13 (Pelican) si 15 (Midia), incheiat intre Rompetrol SA si consortiul format din companiile Entreprise Oil Exploration Ltd. (Marea Britanie), subsidiara a firmei Enterprise Oil PLC (Marea Britanie), si Canadianoxy Romania Ltd. (Canada), subsidiara a firmei Canadian Occidental Petroleum Ltd. (Canada), semnat la Bucuresti pe 6 august 1992″. De-a lungul anilor, unele dintre firme au renuntat la concesiune, statul a scos din nou perimetrele la licitatie, si asa a aparut in ecuatie firma candiana Sterling Resources. Paralel, Rompetrol, care era detinuta de stat la acea vreme, a iesit din asociere, fiind inlocuita direct de stat, prin ANRM. Realitate recunoscuta de ANRM. “Ulterior, dupa ce a fost incheiat cu firma Enterprise, acordul a trecut pe la firma Paladin si a ajuns la firma Sterling, care este actualul titular”, a explicat, intr-o emisiune televizata, Mihai Gherman, director general adjunct al ANRM.

Realitatea sustine ca este vorba de o firma detinuta de o companie canadiana, dar care a fost infiintata de curand in Romania si nu are activitate. Midia Resources, firma despre care oficialii Agentiei pentru Resurse Minerale au declarat ca va deveni al treilea mare jucator de pe piata interna de gaze, a fost infiintata in 2007 cu un capital social minim de 200 de lei. Din datele Registrului Comertului, compania nu a avut niciodata angajati, administratori sau vreo cifra de afaceri.

Nicolae Vidu, legatura dintre Patriciu si resursele din Marea Neagra

Cotidianul Business Standard a facut legatura intre Dinu Patriciu, al carui nume s-a vehiculat ca ar fi in spatele afacerii “Sterling”, si firma candiana care a primit concesiunea perimetrelor Pelican si Midia din Marea Neagra, scrie Cotidianul. Scandalul izbucnit in jurul contractelor de concesiune a resurselor din Marea Neagra a ajuns, oficial, la Dinu Patriciu, dupa ce, pe parcursul zilei de miercuri, doar s-a speculat ca omul de afaceri ar fi unul dintre beneficiarii din umbra ai viitoarelor exploatari din perimetrele Midia si Pelican. Potrivit Business Standard, Nicolae Vidu, directorul adjunct al Midia SA, filiala locala a companiei candiene Sterling (care detine contractul de concesiune a celor doua perimetre-n.r.) este in acelasi timp si membru in CA al Rompretrol Well Services, companie a grupului Rompetrol. Cotidianul de afaceri scrie ca Vidu este reprezentantul legal al Sterling din anul 2000, informatie confirmata chiar de catre acesta.

Presedintele Comisiei de Industrii din Camera cere desecretizarea contractului

Iulian Iancu, a cerut ANRM contractul de concesionare a resurselor din Marea Neagra, anexele secrete si hartile, iar Ministerului de Finante referatul care a stat la baza HG prin care firma Sterling a devenit concesionar al perimetrelor respective potrivit NewsIn. Iancu a trimis miercuri o scrisoare presedintelui Agentiei Nationale de Resurse Minerale, Bogdan Gabudeanu, cerandu-i sa transmita comisiei contractul de exploatare si impartire a productiei pentru perimetrul XIII Pelican si XV Midia din Marea Neagra societatii Sterling Resources, documentele prealabile acestui contract, anexele secrete si hartile aferente, iar Ministerului Finantelor i-a solicitat, prin alta scrisoare, referatul care a stat la baza semnarii de catre Ministerul Economiei si Finantelor a HG nr. 1446 din 21 noiembrie 2008.

Presedintele comisiei de Industrii sustine ca trebuie lamurit cat mai urgent daca statul roman a fost prejudiciat prin aceasta concesionare, potrivit NewsIn. Iancu a mai spus, intr-o conferinta de presa, ca din discutii cu oficiali a aflat ca este vorba de un potential de 1 mld. de metri cubi de gaze, iar intrebarea care apare in urma informatiilor aparute este de ce statul roman n-a cedat dreptul de concesionare Romgaz.

“Cert e ca e un traseu destul de interesant. Contractul a fost incheiat in 1990, la vremea respectiva dreptul de a prelua productia ce-i revenea statului roman i-a fost atribuit Rompetrol, ulterior trebuie sa vedem din acte cine a ramas pentru a lua partea de productie. Intrebarea este de ce nu a revenit Romgaz cantitatea de gaze naturale”, a declarat presedintele comisiei.

Potrivit lui Iancu, acordarea dreptului de concesiune pe ultima suta de metri a Guvernului Tariceanu este surprinzatoare, iar Hotararea de Guvern nu a fost contrasemnata de Ministerul Justitiei. “Cedarea acestui drept ridica semne de intrebare tocmai pentru ca este motivata a fi facuta in concordanta cu legea petrolului. Este surprinzator ca demersul s-a facut in plina campanie electorala cand atentia tuturor era indreptata catre campania electorala, este surprinzator ca in HG nu apare semnatura ministrului Justitiei, apare in schimb semnatura sefului cancelariei primului-ministru, Dorin Marian, este surprinzator ca elementele cheie, care ar fi putut sa ne demnonstreze daca statul roman a pierdut prin cedarea dreptului de impartire a productiei sunt documente secrete”, a explicat Iancu.

Deputatul sustine ca are informatii potrivit carora demiterea fostului sef al ANRM, Buliga Gheorghe, are la baza rezervele pe care acesta le-a manifestat fata de acest contract. Iancu a spus ca Buliga a solicitat de la Guvern contractul si documentele aferente, nu le-a primit si a refuzat sa se angajeze in numele statului. “I s-a cerut sa semneze (contractul de concesiune), a refuzat, domnia sa a solicitat lamuriri exprese despre care sunt avantajele statului roman, nu i-au fost prezentate, insa a fost demis”, a declarat presedintele Comisiei de Industrii, potrivit NewsIn.

Iancu nu a exclus ca ar putea cere Biroului Permanent al Camerei constituirea de urgenta a unei comisiei de ancheta, daca lucrurile se complica si a precizat ca, deocamdata in lipsa documentelor necesare, nu se poate spune daca statul a fost prejudiciat. El a avertizat insa ca un asemenea contract, daca a fost adoptat in conditii nefavorabile statului, ar putea compromite efectele deciziei CIJ Haga.

“Suntem obligati sa aducem la cunostinta opiniei publice in ce masura acest demers a fost corect”, a conchis Iulian Iancu.

Liberalii s-au disculpat telegrafic

Potrivit Gardianul, liberalii au raspuns acuzatiilor, telegrafic, printr-un comunicat de presa, in care mentioneaza ca, incepand din perioada guvernarii Stolojan, concesionarile din Marea Neagra au fost acordate succesiv de guverne. Potrivit PNL, continutul contractului nu a fost schimbat in noiembrie 2008, dar s-au adus schimbari de denumiri, ca urmare a unor modificari legislative. “HG din 12 noiembrie 2008 nu a acordat drepturi in plus companiei in cauza si nici nu a modificat continutul contractului de concesiune realizat de Guvernul Stolojan”, a comunicat PNL. Pe de alta parte, ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a declarat, ieri, ca nu i-a fost prezentata vreo Hotarare de Guvern privind concesionarile in Marea Neagra, dar va face verificari in acest sens. “Lipsa semnaturii mele arata ori ca am primit si nu am vrut sa semnez, ceea ce nu este cazul, pentru ca azi (n.r. miercuri), la CSM, am aflat de existenta acestei hotarari, fie pentru ca nu mi-a fost inmanat documentul”, a declarat ministrul. Tot ieri, Rompetrol a comunicat ca a avut in anii trecuti parteneriate cu Sterling Resources si Midia Resoursces, dar pana acum nu s-a aratat interesat de explotarea perimentelor revenite Romaniei din Marea Neagra.

Boc l-a demis pe seful ANRM

Premierul a anuntat aseara ca a dispus demararea procedurilor legale in vederea declasificarii anexei la HG 1.446 si totodata un control in vederea elucidarii conditiilor in care a fost atribuit contractul de concesionare incheiat intre ANRM si compania canadiana Sterling Resources Ltd. Totodata, Boc a dispus demiterea sefului ANRM, Bogdan Gabudean.

Harta detaliata a marilor castigatori dupa Haga

HotNews.ro publica harta concesiunilor din Marea Neagra, care arata cine si cat castiga in urma deciziei de la Haga. OMV castiga singurul zacamant sigur de gaz aflat in zona recuperata. OMV a mostenit concesiunile de la Petrom. Sterling Resources castiga si ea, dar zacaminte mai putin sigure. Aproximativ 50% din suprafata castigata in urma deciziei de la Haga ramane inca de dat in explorare si exploatare.

In cazul in care asiguratul are nevoie de un concediu medical care depaseste o perioada de 90 de zile, este necesar avizul medicului expert. In cursul anului trecut, numarul iesenilor care au avut nevoie de concediu medical s-a mentinut constant, inregistrandu-se o scadere in ultimele doua luni ale anului trecut. Suma decontata pentru aceste concedii medicale se ridica la o valoare de aproximativ 17.960 milioane lei.

Potrivit Cotidianul, cheia investigatiei ar putea fi un mail misterios care a circulat intre trezorierii mai multor banci intr-una dintre zilele atacului pe leu.

“Investigatia are la baza suspiciuni privind posibilul schimb de informatii, precum si anumite conduite comerciale evidentiate, de altfel, si de mass-media, in acest sector”, a declarat Gheorghe Oprescu, presedintele Consiliului Concurentei. In cadrul acestei investigatii, inspectorii Consiliului au realizat o serie de controale inopinate la sediile principalilor actori din piata.

Potrivit revistei Capital, desi initial sunt avute in vedere patru banci: Bancpost, ING, Royal Bank of Scotland si UniCredit, reprezentantii consiliului au vizitat pentru colectarea de date un numar de 8-10 banci. “La Bancpost, spre exemplu, s-au semnalat si ridicari de comisioane fara contract”, a declarat comisarul de Concurenta, Josef Nemeny, pentru Capital. El precizeaza ca problemele de comportament concurential in piata ale bancilor respective se refera inclusiv la “cresterea excesiva a dobanzilor, atat la credite, cat si la depozite”. “Au existat fenomene interesante de crestere a dobanzilor chiar si la niveluri de peste 60% pe an. Probleme au fost si pe piata interbancara, dar s-au mai atenuat. Piata monetara este in grija BNR, dar devine si o problema a Consiliului Concurentei atunci cand mai multe banci afiseaza conditii identice, spre exemplu, acelasi nivel de dobanda”, a mai spus Nemeny.

Intamplator sau nu, bancile luate in vizor de Consiliul Concurentei se numara printre cele care au mentinut sus dobanzile pe piata interbancara in timpul atacului esuat asupra leului, semnaleaza Cotidianul.
ING neaga implicarea intr-un cartel bancar

Potrivit Wall-Street.ro, ING Bank Romania a respins relatarile de presa care legau numele bancii de speculatiile din piata monetara si mentionau despre o presupusa intelegere intre mai multe institutii financiare care sa distorsioneze dobanzile din piata romaneasca. ING Bank mai precizeaza ca nu a deviat de la dobanda pietei publicata de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si ca a respectat si respecta toate regulile pietei interbancare definite in prezent.

“Nu facem parte din nici un fel de intelegere sau cartel care sa distorsioneze dobanzile de piata. Asa-zisa intelegere la care se face referire este, de fapt, un schimb de mesaje intre cativa membri ai Asociatiei Dealerilor din Romania, care nu are nicio legatura cu participarea bancilor din care provin acesti dealeri”, se arata in comunicatul transmis de ING .
Mail-ul misterios

Un mail misterios a circulat intre trezorierii mai multor banci intr-una dintre zilele atacului pe leu si el ar putea fi cheia investigatiei Consiliului, informeaza Cotidianul. Entitati altfel concurente au dat dovada de o anume concertare, arata . Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere a BNR, a identificat e-mailul dat de trezoreria unei banci altor trezorieri, prin care ii indemna sa ridice dobanda la lei, ceea ce constituie un fapt grav.
BNR cere explicatii

“Discutam cu toti trezorierii implicati in operatiunile din ultimul timp si catorva le vom spune ca la televizor arata foarte bine si poate ar fi cazul sa ramana acolo”, a mentionat la momentul respectiv guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. “I-am chemat la BNR si am cerut explicatii de ce nu au inchis pozitiile pe lei si de ce nu au accesat facilitatile de finantare ale BNR. Ei ne-au spus ca le-a fost rusine sa vina la Lombard, la 14,25%, dar, in schimb, ridicau dobanzile pe piata la niveluri de trei-patru ori mai mari”, a spus guvernatorul. Discutiile cu guvernatorul trebuie sa fi fost cu adevarat incomode, intrucat sanctiunile pot merge pana la ridicarea licentei de functionare, potrivit regulamentului BNR privind functionarea pietei interbancare. De altfel, banca centrala a si republicat pe site regulamentul in cauza pe 29 octombrie.

Guvernatorul Mugur Isarescu a avertizat ca va modifica legea pentru a-i schimba din functie pe bancherii care creeaza astfel de distorsiuni, precizeaza Adevarul. Totodata, BNR a solicitat clarificari sefului si trezorierului unei alte banci privind operatiunile efectuate cu unele institutii de credit din strainatate. Pentru a preveni astfel de situatii, BNR a modificat inclusiv normele de functionare a pietei interbancare. Astfel, daca indicele ROBOR depaseste cu mai mult de 25% dobanda solicitata de BNR pentru creditele acordate bancilor (in prezent 14,25%), publicarea indicelui poate fi suspendata temporar. Practic, daca ROBOR depaseste 17,81%, indicele poate fi inlocuit cu dobanda de 14,25%.
Nereguli pe mai multe piete

Conform Wall-Street.ro, In ultima perioada, Consiliul Concurentei a efectuat inspecti inopinate in diverse domenii de activitate, cum ar fi piata distributiei de produse farmaceutice, piata cerealelor de panificatie, piata serviciilor de scolarizare auto, a serviciilor de taximetrie, a deseurilor industriale reciclabile si piata administrarii fondurilor de pensii private obligatorii.